x close

George Maior: "Avem 3.000 de ofiţeri operativi, plătiţi în medie cu 2.500 RON"

0
Autor: Oana Dobre 23 Noi 2010 - 21:43
George Maior:


138983-maior.jpgDirectorul SRI recunoaşte că imaginea serviciului este încă umbrită de "fantomele" Securităţii. La 20 de ani de la Revoluţie, el susţine însă că priorităţile au fost schimbate radical: dacă înainte telefoanele erau ascultate pentru a-i depista pe duşmanii regimului, acum miza este distrugerea reţelelor teroriste.

Jurnalul Naţional: De când sunteţi la conducerea serviciului v-aţi confruntat vreodată cu presiuni din partea anumitor grupuri de interese politice sau economice?
George Maior: Depinde cum de­fi­ni­ţi presiunile. Evident că un director al unui serviciu de informaţii este su­pus dacă vreţi natural, imanent unor presiuni care merg de la retori­ca politică, vedeţi, uneori, extrem de aci­dă în privinţa activităţii serviciului, din păcate uneori dovedind o lip­să de cultură strategică şi de securita­te crasă, şi nu mă feresc să spun acest lu­cru, până la alţi factori care pun o anumită presiune, chiar şi indirect pe noi, având în vedere faptul că nu în­­totdeauna suntem cei care aduc veş­­tile bune. Noi aducem de regulă veş­­tile rele, veştile negre, nu luminile din activitatea noastră sunt cele care in­­te­­resează mai mult, ci umbrele care exis­­tă în această lume a securităţii na­­ţionale şi care poate uneori nu convin.


Există această mitologie, veche de 20 de ani, a influenţei politice, a telefonului care sună pe firul scurt.
Un serviciu performant, dacă s-ar supune unei directive politice, ar cla­ca la un moment dat în sens profe­si­onal şi acest lucru ar afecta şi benefi­ciarul informaţiei noastre, care nu ar avea acea informaţie pe care şi-o do­reşte, care nu ar mai putea să aibă va­loa­re calitativă, să fie clară, să fie ne­vi­ciată din punct de vedere politic sau de altă natură.


Faptul că în România nu a existat nici un atentat este meritul serviciului sau reprezintă lipsa de interes a teroriştilor?
Noi primim cel puţin la nivelul serviciului, pe canalele secretizate de comunicare cu alte servicii din UE, NATO şi din afara acestor structuri peste 200-300 de informaţii săp­tă­mâ­nal referitoare la evoluţii de ame­nin­ţări în spaţii care ne interesea­ză. La rân­dul nostru, transmitem ase­me­nea in­formaţii şi vă asigur dintr-o pers­­pec­tivă clară, fără să dau amă­nun­te,  că adesea am contribuit chiar decisiv la evitarea unor situaţii dramati­ce în spaţiul UE şi în afara lui. În al doilea rând, evident că este meritul serviciului să aibă această capacitate de a preveni, şi aceasta nu poate fi comunicată, pentru că nici nu este rolul nostru de a comunica când o situaţie este ţinută sub control informativ, ca să nu creăm panică sau o anumită stare de incertitudine. Dar vă asigur că este meritul serviciului că am fost scutiţi de asemenea evenimente.


Deci atentate ar fi putut să existe.
Fără îndoială.


În ceea ce priveşte România, cu ce alte acţiuni care să pericliteze concret siguranţa naţională v-aţi confruntat?
Am avut, la nivelul de exemplu, al aportului decisiv pe care îl avem, dar care nu apare zilnic în presă şi nici nu ar trebui. Adesea serviciul a fost cel care a contribuit decisiv la dezagrega­rea reţelelor care funcţionau pe tra­fic de droguri, pe crimă organizată, în li­mi­tele unor competenţe foarte clare ale SRI în cooperarea cu Poliţia, cu Po­liţia de Frontieră. Au fost acţiuni foar­te puternice împotriva proliferării tra­ficului cu armament, de exemplu în cazul Viktor Bout, unul dintre cei mai mari traficanţi de armament din lume, un aport semnificativ al SRI pen­tru prinderea lui.


Trebuia să fie arestat chiar în România...
Nu vreau să comentez, dar datorită serviciului s-a putut ajunge la acest rezultat.


Cred că de două sau trei ori, şefi ai SRI şi purtătorul de cuvânt al instituţiei au recunoscut că serviciul foloseşte agenţi sub acoperire în presă. La ce vă trebuie?
Deci nu facem mai mult sau mai puţin decât face orice serviciu de informaţie din lume.

 

Încerc să înţeleg necesitatea. Până acum s-a justificat folosirea lor? Fără ironie, încercăm să în­ţe­le­gem de ce aveţi nevoie de ei.
Eu nu fac alt comentariu pe acest subiect decât acela pe care l-am făcut de la bun început şi consider că acele declaraţii făcute anterior au fost greşite, pentru că au creat o stare de nervozitate şi confuzie. Dar vă asi­gur că facem exact cât fac serviciile europene democratice din acest punct de vedere.

 

E bine?
A rămas de notorietate episodul căpitanului Bucur din anii '90, când acest ofiţer SRI a denunţat faptul că serviciul intercepta ilegal telefoanele ziariştilor. Astăzi, un asemenea episod s-ar putea repeta?
Nu.


De ce?
Pentru că sistemul inter este atât de strict şi pentru că, din punct de vedere al securităţii şi al controlului, stăm altfel. Dacă s-ar repeta, nu ar putea cineva să creeze datorită mo­dului de organizare internă un pre­judiciu major pentru serviciu.


Deci nu s-ar mai afla, nu ar mai putea exista un personaj de genul căpitanului Bucur, dar ceea ce el acuza atunci se poate repeta?
Nu.


De ce?
Deci, nu.


Câte mandate de interceptare au existat anul trecut?
În jur de 2.000 de mandate de si­guranţă naţională. Cât reprezintă acest lucru din populaţia de aproape 20 de milioane a României?


Anul acesta e o tendinţă de creştere?
Niciodată nu sunt variaţiuni mari.


Deci ordinul de mărimea aceasta ar fi de 2.000 pe an?
Da.


Cifra de 2.000 de mandate de in­terceptări pe an este globală, adică in­clu­de şi interceptările realizate pentru Parchet, şi pe cele proprii ale SRI?
Nu facem evidenţe pentru Parchet. Sunt doar ale noastre.


Care e salariul mediu în SRI?
Nu este foarte mare.


Daţi o cifră.
Cam 2.500 RON. 25 de milioane de lei vechi.


Pensia unui ofiţer SRI care este? Cea mai mare pensie din serviciu, să zicem.
Nu, n-am idee. Dar reducerile s-au aplicat şi a fost, totuşi, un buget satisfăcător.


Ziarul italian La Reppublica a afir­mat că SRI are 12.000 de an­ga­jaţi, spre deosebire de fosta Securitate, care opera cu 11.000 de persoane. Este adevărat?
Este fals, pentru că în primul rând se compară două instituţii diferite, in­clusiv din punct de vedere al orga­n­i­zării. Dacă ar fi să dau o cifră din punct de vedere strict operativ, în SRI lucrează în jur de 3.000 de persoane pe care le-am putea defini ca ofiţeri de informaţii.


În afară de partea operativă, există şi partea funcţionărească.
Faceţi dumneavoastră calculele, eu v-am spus cifra de 3.000 pentru partea operativă.
Deci este greşit ce s-a scris în ziarul italian.


Mai există angajaţi ai fostei Securităţi care încă lucrează în SRI?
Foarte puţini, sub 100 care au lucrat acolo. De regulă, cei care erau tineri şi intraseră spre final şi care efectiv din punct de vedere al ve­ri­ficărilor nu efectuaseră acţiuni de natură contrară drepturilor şi li­ber­tă­ţilor umane.


Sunt operativi?
În sensul cel mai larg cu putinţă. Sunt inclusiv în zona de lingvistică, unde avem nevoie de traducători foarte buni de limbi rare. Nu sunt oameni care să fi făcut activităţi de teren. Cam într-un an, pe cale naturală, vor ieşi la pensie toţi. Media de vârstă în SRI este de 35 de ani.


Care sunt legendele urbane despre SRI care vă deranjează?
Că putem manipula opinia pu­blică...


Aveţi agenţi acoperiţi în redacţii!
Că putem face şi desface în zona politicului foarte multe. Că putem face sau nu un preşedinte. Toate astea sunt mitologii. Că facem poliţie politică, şi acest lucru de foarte multe ori este spus public de foşti asociaţi ai Securi­tă­ţii dinainte, care au devenit experţi în drepturile omului. Sunt multe alte lu­cruri. Sunt sau nu mitologii, veşnica dez­batere care va exista câtă vreme vor exista şi serviciile de informaţii.


În ce stadiu mai sunteţi cu pre­da­rea dosarelor la CNSAS?
Am spus că am păstrat 70.000 de dosare pe care le considerăm că ar avea o relevanţă din punct de vedere al securităţii naţionale a României. Acum am început să reevaluăm şi aceste dosare, pentru că relevanţa lor pentru securitatea naţională scade o dată cu trecerea timpului şi va deveni nulă. Sperăm ca anul viitor să putem spune că nu mai avem nici un dosar de la fosta Securitate im­plicând cetăţeni români în arhivă.

continuarea interviului în ziarul de mâine

Citeşte mai multe despre:   românia, top secret

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018

Lucian Isar: Frânarea bruscă a economiei, cea mai mare ameninţare din 2018
Politicile economice neinspirate ale diferitelor instituţii ale statului român, politici care accentuează fazele ciclului economic, pot duce la frânarea bruscă a economiei în acest an. Este acelaşi...

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro

Firma unui fost ofițer DIE blindează Parchetul General cu sisteme antiefracție de 500.000 de euro
Instituția condusă de Augustin Lazăr, procuror general al României, își utilează sediul central cu un sistem de monitorizare și de alarmare demn de filmele americane cu CIA sau FBI. Nu mai puțin de o j...

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia

Radu Magdin: Avem creștere economică, dar nu avem încrederea care pune în mișcare economia
Lipsa unor priorităţi clare de guvernare, a unui proiect de ţară și lacunele de competență de la nivelul clasei politice au dus la o neîncredere generalizată şi la mentalitatea “ merge şi...

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice

Stejărel Olaru: Interesele personale și de grup transced partidele politice
Lipsa sau amânarea demersurilor de a reforma în mod real sistemul de securitate națională, în special cadrul legal privind activitatea serviciilor de informații și a instituțiilor din sistemul...

Primarul învins de lenea propriilor alegători

Primarul învins de lenea propriilor alegători
Un primar a decis ca persoanele ce primesc de mâncare la cantina săracilor să presteze şi ore de muncă în folosul comunităţii, ca o răsplată că le înţelege necazul şi le asigură o...

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori

În prag de decapitare, DNA se repopulează cu procurori
Opt procurori au fost numiți pe funcții la DNA, printr-o hotărâre a Secției pentru Procurori a CSM. Cei în cauză au promovat cu brio un interviu, susţinut în fața conducerii instituției conduse...

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori

Atunci când nu comandă studii de fezabilitate, Compania de Drumuri angajează supervizori
Galerie Foto Reabilitarea și modernizarea unei porțiuni de 11 kilometri din Drumul Național 5 va fi supervizată, pe bani grei, de firma unui fost șef al Regiei de Drumuri și Poduri București.  153.000 de euro va...

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut

Mihnea Predeţeanu: România a evoluat în bine, dar mai are paşi importanţi de făcut
Aşteptările societăţii sunt mai mari decât ritmul în care evoluează societatea, fie că vorbim de infrastructura publică, de serviciile medicale, de cele fiscale sau edilitare. Problema vine din ritmul...

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică

Ioana Petrescu: Societatea nu se mai simte reprezentată de clasa politică
România traversează o perioadă în care la vârful politicii se succed persoane mediocre și lipsite de viziune. Este nevoie ca acest vid să fie umplut de lideri autentici, care şi-au dovedit...

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței

Primăria lui Boc atrage finanțare europeană cu ajutorul firmei fondate de o “penală” din dosarul lui Adomniței
Galerie Foto O companie de consultanță, fondată de fosta directoare a Direcției de Dezvoltare din Consiliul Judeţean Iași, trimisă în judecată pentru corupție și fals intelectual, alături de fostul președinte al...

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice

Radu Tudor: Zero autostrăzi şi spitale noi, cea mai mare greşeală a clasei politice
Infrastructura jalnică, lipsa marilor investiţii, dezvoltarea haotică, lipsa unei viziuni clare privind domeniile în care trebuie investite miliardele statului şi din fondurile europene,  ţin departe...

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării

Teodor Manta: O nouă clasă de politicieni ar putea schimba în bine evoluţia ţării
Sistemul învechit şi inflexibil de gândire a unei părți a românilor și lipsa de motivație și inițiativă a societății ca întreg nu oferă perspective prea favorabile pentru viitor, fiind...

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii

Tel Drum, obligată să ramburseze anticipat liniile de credit, după instituirea sechestrelor asigurătorii
“Măsurile asigurătorii dispuse în cadrul dosarului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolvenței”, precizează judecătorul sindic Mariana Nuți Dobrin, de la Secția Civilă a Tribunalului...
Serviciul de email marketing furnizat de