x close

Hariclea Darclée. Cea care a salvat Tosca

0
Autor: Rodica Mandache 02 Feb 2013 - 00:28
Hariclea Darclée. Cea care a salvat Tosca Arhiva Fundaţiei Darclée Sub conducerea sopranei Mariana Nicolesco, în România, se organizează din doi în doi ani, Concursul Internaţional de Canto ‘Hariclea Darclée’.
Vezi galeria foto


A fost un fenomen. În primul rând din cauza acelei voci unice, incomparabile, cum spuneau în vremea ei De Lorca, Camille Saint-Saens, Jules Massentes, G. Verdi, Mascogni, Puccini.
În 1894, Hariclea Darclée cânta, printre altele, în “Manon Lescaut” de Puccini. Compozitorul i-a trimis o jerbă de trandafiri: “Celei mai frumoase şi mai desăvârşite Manon, cu admiraţie şi recunoştinţă.  Veniţi la Milano, triumful dumneavoastră va completa succesul meu.”
Hariclea se afla în Madrid şi era chemată urgent, pentru că Scala era în cădere şi se credea că numai Darclée îi va da viaţă, o va revitaliza; şi cam tot pe atunci, în 1896, Puccini i-a telegrafiat: “Dacă aţi binevoi să cântaţi în America rolul Mimi din “Boema”, iar aş avea desigur norocul ca muzica mea să fie aplaudată şi în această ţară”.
După care a scris “Tosca”, pe textul lui Victorien Sardou, gândind la ea. Dar n-a ştiut că ea îi va salva opera. Că fără ea n-ar fi fost cum e.
“Mâine după-amiază, la ora când vă convine vă aştept să facem o lectură, apoi cinăm împreună vânat. Aduceţi-l şi pe băiatul dvs, se va juca pescuind în lac cu Tonio...” Darclée a venit la vila de la Torre del Lago şi a auzit opera care avea să-i ducă pe amândoi pe culmi.
Muzica lui Puccini era minunată, dar cântată de Hariclea Darclée avea ceva inedit, o covârşitoare expresie dramatică. Erau romanţe fermecătoare, motive inspirate, melodii superbe. Era o dramă muzicală foarte modernă, care dădea în acelaşi timp şi atmosfera întregii epoci.
Victorien Sardou scrisese o melodramă frumoasă, dar opera o are în mijloc pe actriţa Floria Tosca, pătimaşă, o voinţă sălbatică, temperament vulcanic, vulnerabilitate. Un rol magnific.
“Da, dar ceva ţi-a scăpat, domnule Puccini? “
“Ce anume, draga mea? “
“Umanitatea Floriei Tosca. Ea e prinsă în coperna lui Scarpia, căruia i-a trezit poftele şi nu izbucneşte? Setea ei de fericire strivită sub vulgaritatea avalanşei de nenorociri...”
“Dar, draga mea, scena cu Scarpia... “
“E minunată, maestre. În general, Scarpia şi Cavaradossi au ariile lor, trăiesc din plin. Dar Floria Tosca nu are marea arie.”
“Cum, Floria Tosca nu cântă destul? “
“Cântă destul, dar nu cântă ce trebuie. Lipseşte marea ei arie în care ea să-şi mărturisească emoţiile, pasiunile, suferinţele, din care spectatorii să-i cunoască puterea de jertfă în dragoste şi mai ales demnitatea femeii în faţa târgului umilitor propus de Scarpia... “
Puccini a ascultat-o pe Hariclea Darclée şi astfel s-a născut “Visi d'Arte, Visi d'Amore” din actul al II-lea şi de altfel, momentul culminant de sensibilitate al operei.
Premiera a fost un seism cultural. Toată lumea era strămutată de emoţie în faţa Haricleei Darclee, care avea o sublimă dăruire ce eliberează sufletul tuturor, vocea ei avea o vibraţie irezistibilă trăind spontan cu publicul “starea de graţie”.
“Marea artă vocală şi dramatică a Haricleei Darclée depăşeşte limitele interpretării, ridicându-se în sferele cele mai înalte ale creaţiei”.
Ea posedă o calitate miraculoasă a vocii – este prima dintre marile cântăreţe ale zilelor noastre.
Ce extensiune formidabilă la această voce!
“Timbru, volum, întindere, vocea acestei doamne e mai degrabă un instrument decât o voce omenească”.
“Cine eşti dumneata, Hariclea Darclee? “
Eu nu sunt numai originară din România, ci româncă de limbă şi sentiment. În ţara mea sunt multe voci ca a mea, despre care nu ştie nimeni”.
În 1900, la 14 ianuarie, la Roma, la Teatrul Constanzi, a fost premieră mondială, iar 1903, a jucat-o la Bucureşti. Puccini i-a telegrafiat:
“Caldo evviva mia bella brava Floria”.
Au urmat ani de turnee mondiale, presa de peste tot o numea “Privighetoarea Carpatilor”.
Nimic nu mă măguleşte mai mult decât acest epitet.
Prestigiul ei artistic era atât de mare, încât autorităţile sud-americane o primesc cu un ceremonial aproape diplomatic, folosindu-se de prezenţa ei spre a înaugura monumente sau teatre noi.
Evenimentul îşi sporea prestaţia doar prin simpla ei prezenţa.
“Sunt obosită de atâta muncă, a spus ea prin 1906, de atâta muncă şi abia aştept să mă întorc în ţară. Am cântat în 3 luni 32 de reprezentaţii cu 11 opere diferite. Toţi sunt surprinşi de rezistenţa mea colosală!”
“Unde aţi preferă să cântaţi? “
“Să va spun drept, la Bucuresti.”
“Bucuresti? Pentru ţările lipsite de cultură sunt buni şi artişti de mâna a doua...”
Cel care vorbea era un impresar care-i oferise un contract generos. Darclée a rupt în bucăţele contractele pe care tocmai le semnase şi îi spuse: “Se pare că aţi uitat că sunt şi eu din ţară aceea “lipsită de cultură””.
Impresarul privea uluit contractul rupt pe care scria frumoasa cifră de 50.000 de franci, la care Darclée renunţase aşa de uşor.
Între 1909 şi 1936, au fost 27 de ani de strălucire, de glorie, de bucurie. S-a retras în ţară. La 78 de ani era săracă. “Celebritatea, gloria sunt că strălucirea metalelor. Se datorează luminii din jur. Dacă s-ar putea, le-aş mai cuceri o dată”.
Locuia pe strada Polizu, la Hotelul Bratu. Acolo stătea şi George Enescu, care i-l recomandase. George Enescu a încercat să facă ceva pentru ea. I s-a răspuns: “Nu va mai zbuciumaţi atât pentru ziua de mâine. Dumnezeu e bun. Domnul are grijă de vieţuitoarele sale.”
Şi, să închei cu acea tristă poveste... La cinematograful Buzeşti, unde Darclée, octogenară, era nelipsită că spectatoare, într-o zi, când rula “Tosca”, o producţie modestă, în timpul filmului, Darclée murmură ariile Toscăi, până când, un bărbat a izbucnit mitocăneşte: “Taci din gură, babo, că te arunc afară! “ Internată la spitalul Filantropia, în după-amiază zilei de 10 februarie, ningea viscolit. Cât e ceasul? Cinci, răspunse îngrijitoarea. Ajută-mă să mă ridic! Şi-ncepu să cânte “Visi d'Arte, Visi d'Amore” ca o Privighetoare, povestea îngrijitoarea Maria Selogea.
Românii n-au sacralitate şi nici admiraţie pentru lucrurile extraordinare care se nasc pe acest pământ. Dar în Italia, în casa-muzeu şi în cavoul lui Puccini, pe pian este Darclee, depre care Puccini spunea: “L'artiste geniale, la mia prima e splendidă Tosca!”
Citeşte mai multe despre:   hariclea darclee

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3786


Mai multe titluri din categorie

Băieții deștepți din energie sunt tot pe val

Băieții deștepți din energie sunt tot pe val
Contractele samsarilor de energie au devenit istorie. În luna februarie a acestui an, justiţia a pus capăt afacerii, după ce toate contestaţiile formulate de traiderii de energie au fost respinse. Pentru mulţi...

Încă un milion de euro greu de justificat pentru Elena Udrea

Încă un milion de euro greu de justificat pentru Elena Udrea
Tranzacția prin care Elena Udrea a intrat în posesia terenului de pe malul lacului Străulești în noiembrie 2006 nu ascunde înșelarea unei bătrâne doamne, ci o posibilă mită de cel puțin un milion de euro.În...

Sibieni din Bulgaria, în piețele noastre

Sibieni din Bulgaria, în piețele noastre
Aşa-zişii sibieni, care au invadat pieţele din marile oraşe, nu fac altceva decât să aducă profit falsificatorilor de brânză din... Bulgaria! Adevăraţii producători sibieni spun că ei nu au timp să stea...

Un nou tun la buget din cercurile lui Băsescu

Un nou tun la buget din cercurile lui Băsescu
Scandalurile în care este implicată familia fostului președinte, Traian Băsescu, creează imaginea unui grup organizat, constituit în timp și prin intermediul unor personaje interconectate. Unul dintre aceste...

Florina Cercel: Democrația începe de la dreptul meu de a vorbi

Florina Cercel: Democrația începe de la dreptul meu de a vorbi
Galerie Foto Spune ce crede, chiar dacă deranjează. Sau poate mai ales atunci. Acceptă critica, învață din greșeli. Uită, dar nu iartă. E gata mereu să o ia de la capăt. Doar a făcut-o de atâtea ori în viață…...

Frați gemeni cu șobolanii, în Capitala Europeană a Tineretului

Frați gemeni cu șobolanii, în Capitala Europeană a Tineretului
Galerie Foto La marginea Clujului există o zonă în care englezii vin să filmeze documentare de speriat Vestul, ONG-urile experimentează proiecte de integrare socială, autoritățile ascund în barăci comunități de romi...

Numai 15-s norocoase! Judeţele care au scăpat de furia DNA

Numai 15-s norocoase! Judeţele care au scăpat de furia DNA
Procurorii au lovit năprasnic în structurile feudale ce au dus la apariţia baronilor locali. În majoritatea judeţelor, fie preşedintele Consiliului Judeţean, fie primarul din municipiul reşedinţă de judeţ au...

Dispozitivul de prostit şoferi, ţeapa momentului în Europa

Dispozitivul de prostit şoferi, ţeapa momentului în Europa
Mulţi conaţionali se pricep să scoată bani şi din piatră seacă. Ultima găselniţă în materie de înșelăciune pe banii naivilor este un dispozitiv care ar băga industria carburanţilor în faliment. Asta...

Cum se împărțeau banii pe filiera Roberta Anastase

Cum se împărțeau banii pe filiera Roberta Anastase
Unul dintre oamenii-cheie ai regimului Traian Băsescu, în perioada în care PDL deținea toate instituțiile statului, a fost Roberta Alma Anastase, al cărei nume apare inclusiv în denunțurile depuse în dosarul...

Un fost emigrant vrea să-i convingă pe medicii noștri să nu emigreze

Un fost emigrant vrea să-i convingă pe medicii noștri să nu emigreze
„Nu putem pleca chiar toți să ne lăsăm țara”, răsună o exclamare ca un oftat într-unul din birourile largi ale Ministerului Sănătății. Cel care vorbește vehement e secretarul de stat Dorel Săndesc, un...