x close

Hariclea Darclée. Cea care a salvat Tosca

0
Autor: Rodica Mandache 02 Feb 2013 - 00:28
Hariclea Darclée. Cea care a salvat Tosca Arhiva Fundaţiei Darclée Sub conducerea sopranei Mariana Nicolesco, în România, se organizează din doi în doi ani, Concursul Internaţional de Canto ‘Hariclea Darclée’.
Vezi galeria foto


A fost un fenomen. În primul rând din cauza acelei voci unice, incomparabile, cum spuneau în vremea ei De Lorca, Camille Saint-Saens, Jules Massentes, G. Verdi, Mascogni, Puccini.
În 1894, Hariclea Darclée cânta, printre altele, în “Manon Lescaut” de Puccini. Compozitorul i-a trimis o jerbă de trandafiri: “Celei mai frumoase şi mai desăvârşite Manon, cu admiraţie şi recunoştinţă.  Veniţi la Milano, triumful dumneavoastră va completa succesul meu.”
Hariclea se afla în Madrid şi era chemată urgent, pentru că Scala era în cădere şi se credea că numai Darclée îi va da viaţă, o va revitaliza; şi cam tot pe atunci, în 1896, Puccini i-a telegrafiat: “Dacă aţi binevoi să cântaţi în America rolul Mimi din “Boema”, iar aş avea desigur norocul ca muzica mea să fie aplaudată şi în această ţară”.
După care a scris “Tosca”, pe textul lui Victorien Sardou, gândind la ea. Dar n-a ştiut că ea îi va salva opera. Că fără ea n-ar fi fost cum e.
“Mâine după-amiază, la ora când vă convine vă aştept să facem o lectură, apoi cinăm împreună vânat. Aduceţi-l şi pe băiatul dvs, se va juca pescuind în lac cu Tonio...” Darclée a venit la vila de la Torre del Lago şi a auzit opera care avea să-i ducă pe amândoi pe culmi.
Muzica lui Puccini era minunată, dar cântată de Hariclea Darclée avea ceva inedit, o covârşitoare expresie dramatică. Erau romanţe fermecătoare, motive inspirate, melodii superbe. Era o dramă muzicală foarte modernă, care dădea în acelaşi timp şi atmosfera întregii epoci.
Victorien Sardou scrisese o melodramă frumoasă, dar opera o are în mijloc pe actriţa Floria Tosca, pătimaşă, o voinţă sălbatică, temperament vulcanic, vulnerabilitate. Un rol magnific.
“Da, dar ceva ţi-a scăpat, domnule Puccini? “
“Ce anume, draga mea? “
“Umanitatea Floriei Tosca. Ea e prinsă în coperna lui Scarpia, căruia i-a trezit poftele şi nu izbucneşte? Setea ei de fericire strivită sub vulgaritatea avalanşei de nenorociri...”
“Dar, draga mea, scena cu Scarpia... “
“E minunată, maestre. În general, Scarpia şi Cavaradossi au ariile lor, trăiesc din plin. Dar Floria Tosca nu are marea arie.”
“Cum, Floria Tosca nu cântă destul? “
“Cântă destul, dar nu cântă ce trebuie. Lipseşte marea ei arie în care ea să-şi mărturisească emoţiile, pasiunile, suferinţele, din care spectatorii să-i cunoască puterea de jertfă în dragoste şi mai ales demnitatea femeii în faţa târgului umilitor propus de Scarpia... “
Puccini a ascultat-o pe Hariclea Darclée şi astfel s-a născut “Visi d'Arte, Visi d'Amore” din actul al II-lea şi de altfel, momentul culminant de sensibilitate al operei.
Premiera a fost un seism cultural. Toată lumea era strămutată de emoţie în faţa Haricleei Darclee, care avea o sublimă dăruire ce eliberează sufletul tuturor, vocea ei avea o vibraţie irezistibilă trăind spontan cu publicul “starea de graţie”.
“Marea artă vocală şi dramatică a Haricleei Darclée depăşeşte limitele interpretării, ridicându-se în sferele cele mai înalte ale creaţiei”.
Ea posedă o calitate miraculoasă a vocii – este prima dintre marile cântăreţe ale zilelor noastre.
Ce extensiune formidabilă la această voce!
“Timbru, volum, întindere, vocea acestei doamne e mai degrabă un instrument decât o voce omenească”.
“Cine eşti dumneata, Hariclea Darclee? “
Eu nu sunt numai originară din România, ci româncă de limbă şi sentiment. În ţara mea sunt multe voci ca a mea, despre care nu ştie nimeni”.
În 1900, la 14 ianuarie, la Roma, la Teatrul Constanzi, a fost premieră mondială, iar 1903, a jucat-o la Bucureşti. Puccini i-a telegrafiat:
“Caldo evviva mia bella brava Floria”.
Au urmat ani de turnee mondiale, presa de peste tot o numea “Privighetoarea Carpatilor”.
Nimic nu mă măguleşte mai mult decât acest epitet.
Prestigiul ei artistic era atât de mare, încât autorităţile sud-americane o primesc cu un ceremonial aproape diplomatic, folosindu-se de prezenţa ei spre a înaugura monumente sau teatre noi.
Evenimentul îşi sporea prestaţia doar prin simpla ei prezenţa.
“Sunt obosită de atâta muncă, a spus ea prin 1906, de atâta muncă şi abia aştept să mă întorc în ţară. Am cântat în 3 luni 32 de reprezentaţii cu 11 opere diferite. Toţi sunt surprinşi de rezistenţa mea colosală!”
“Unde aţi preferă să cântaţi? “
“Să va spun drept, la Bucuresti.”
“Bucuresti? Pentru ţările lipsite de cultură sunt buni şi artişti de mâna a doua...”
Cel care vorbea era un impresar care-i oferise un contract generos. Darclée a rupt în bucăţele contractele pe care tocmai le semnase şi îi spuse: “Se pare că aţi uitat că sunt şi eu din ţară aceea “lipsită de cultură””.
Impresarul privea uluit contractul rupt pe care scria frumoasa cifră de 50.000 de franci, la care Darclée renunţase aşa de uşor.
Între 1909 şi 1936, au fost 27 de ani de strălucire, de glorie, de bucurie. S-a retras în ţară. La 78 de ani era săracă. “Celebritatea, gloria sunt că strălucirea metalelor. Se datorează luminii din jur. Dacă s-ar putea, le-aş mai cuceri o dată”.
Locuia pe strada Polizu, la Hotelul Bratu. Acolo stătea şi George Enescu, care i-l recomandase. George Enescu a încercat să facă ceva pentru ea. I s-a răspuns: “Nu va mai zbuciumaţi atât pentru ziua de mâine. Dumnezeu e bun. Domnul are grijă de vieţuitoarele sale.”
Şi, să închei cu acea tristă poveste... La cinematograful Buzeşti, unde Darclée, octogenară, era nelipsită că spectatoare, într-o zi, când rula “Tosca”, o producţie modestă, în timpul filmului, Darclée murmură ariile Toscăi, până când, un bărbat a izbucnit mitocăneşte: “Taci din gură, babo, că te arunc afară! “ Internată la spitalul Filantropia, în după-amiază zilei de 10 februarie, ningea viscolit. Cât e ceasul? Cinci, răspunse îngrijitoarea. Ajută-mă să mă ridic! Şi-ncepu să cânte “Visi d'Arte, Visi d'Amore” ca o Privighetoare, povestea îngrijitoarea Maria Selogea.
Românii n-au sacralitate şi nici admiraţie pentru lucrurile extraordinare care se nasc pe acest pământ. Dar în Italia, în casa-muzeu şi în cavoul lui Puccini, pe pian este Darclee, depre care Puccini spunea: “L'artiste geniale, la mia prima e splendidă Tosca!”
Citeşte mai multe despre:   hariclea darclee

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 


Mai multe titluri din categorie

Încă un tun marca "Baronul puilor"! Florin Popescu, lucrări publice direcţionate către propria companie

Încă un tun marca "Baronul puilor"! Florin Popescu, lucrări publice direcţionate către propria companie
Galerie Foto Să ajungi preşedinte de Consiliu Judeţean, să ai o firmă împreună cu familia şi prietenii, apoi să ieşi doar tu din acţionariatul firmei, după care Consiliul Judeţean al cărui şef eşti să atribuie...

Urmașii unor eroi, lăsați fără pământ de urmașii unor criminali de război

Urmașii unor eroi, lăsați fără pământ de urmașii unor criminali de război
Galerie Foto Cine nu-și cunoaște istoria este condamnat să o repete. Așa s-a ajuns ca urmași ai unor criminali de război să primească pământurile urmașilor unor eroi de război. Satul Valea Mare din Covasna este exemplul...

Ei s-au îmbogăţit, noi am plătit 6 miliarde Euro

Ei s-au îmbogăţit, noi am plătit 6 miliarde Euro
Galerie Foto Falimentul companiei Astra Asigurări, pe care justiţia urmează să-l pronunţe în perioada imediat următoare, se înscrie în galeria marilor ţepe trase în sistemul financiar bancar pentru care nimeni nu a...

Fotograful român Bogdan Maran, despre proiectul "Out and About": Este o bucăţică din nebunia din capul meu

Fotograful român Bogdan Maran, despre proiectul "Out and About": Este o bucăţică din nebunia din capul meu
Galerie Foto OP: Pentru cei care nu sunt familiarizati cu lumea fotografiei profesionale din România, da-ne câteva detalii despre activitatea ta, unde ai lucrat, etc.Bogdan Maran: Am inceput cariera de fotojurnalist la Rompres...

„Te legi la cap, șefule!” Afaceri en gros care nu au cunoscut factura

„Te legi la cap, șefule!” Afaceri en gros care nu au cunoscut factura
România se vrea o ţară în care economia neagră să devină tot mai albă. Evaziunea fiscală ar trebui să fie istorie, iar ţara să meargă ca pe roate. De aceea, autorităţile au înfiinţat o instituţie de...

Nelu Iordache, dublu MILIARDAR în contracte cu statul

Nelu Iordache, dublu MILIARDAR în contracte cu statul
Galerie Foto Unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri, care face parte din lista scurtă a asfaltatorilor de casă ai guvernării democrat-liberale, deţine recordul absolut al contractelor încheiate cu statul sub...

În memoriam Gheorghe Zet. Invitat ca cercetător de un laureat Nobel, a dus faima fizicii românești peste hotare

În memoriam Gheorghe Zet. Invitat ca cercetător de un laureat Nobel, a dus faima fizicii românești peste hotare
Cu câteva zile în urmă, profesorul și cercetătorul ieșean Gheorghe Zet a trecut la cele veșnice. Respectatul dascăl universitar și-a construit o carieră impresionantă fiind prețuit de marii...

Un fost ofițer de securitate al lui Saddam Husein, un crescător de animale afgan și un comerciant de suveniruri din Guineea, solicitanți de azil în România

Un fost ofițer de securitate al lui Saddam Husein, un crescător de animale afgan și un comerciant de suveniruri din Guineea, solicitanți de azil în România
Un fost ofiţer de securitate persecutat al lui Saddam Hussein, un crescător de animale din Afganistan torturat în război şi un comerciant de suveniruri din Guineea se numără printre azilanţii care au cerut ...

Bişniţă cu acte de erou

Bişniţă cu acte de erou
Gesturile eroice din 1989 au ajuns obiect de tranzacţie. Cine vrea să cumpere drepturi de revoluţionar o poate face ca la piaţă. Riscul este de 10 ani de înschisoare, dar avantajele sunt foarte tentante.De asta...

Șeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, contracte de 13 milioane euro pentru serviciul soției

Șeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, contracte de 13 milioane euro pentru serviciul soției
Galerie Foto Unul dintre generalii favoriţi ai fostului preşedinte Traian Băsescu, Marcel Opriş, director şi astăzi al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), a sprijinit în mod direct grupul de firme la care a lucrat...