x close

„MĂCELARII” DE BANI GATA. “Tati nu vine la ziua mea. Tati e la Doamne, Doamne!”. Puştiul care a ucis şase oameni dintr-un foc e încă liber

0
Autor: Alina Turcitu 04 Iun 2012 - 04:03
„MĂCELARII” DE BANI GATA. “Tati nu vine la ziua mea. Tati e la Doamne, Doamne!”. Puştiul care a ucis şase oameni dintr-un foc e încă liber
Vezi galeria foto


Un serial despre o noua 'specie' de soferi: tinerii de bani gata care ucid sau schilodesc oameni in trafic. Cei mai multi conduc bolizi primiti in dar de la parinti. De ani de zile Justitia nu se atinge de ei, lasandu-i in libertate

In dimineata aceea, tanarului Claudiu Hauptmann i se facuse chef sa mearga la mall, in Timisoara. Avea 18 ani, era in vacanta de vara si se simtea mai liber ca niciodata. Era, in sfarsit, singur acasa. Mama si tata - oameni ocupati si instariti, cu o pensiune si doua benzinarii - isi lasasera afacerile pentru o vreme si plecasera sa se relaxeze putin in Tenerife. Asa ca tanarul Claudiu si-a luat cu el prietena si gasca (inca doi colegi de clasa) si au pornit toti patru la drum, intr-un Peugeot nou si elegant. Era cadoul de majorat al lui Claudiu, singur copil la parinti. La scoala, masina cea frumoasa il facuse vedeta: baietii il invidiau, fetele il adorau. Dar norocoasa pe care el o alesese sa-i fie iubita era chiar majoreta Adelina, una dintre cele mai frumoase fete din scoala. Avea 17 ani.

Era in jur de cinci dupa amiaza cand au plecat toti patru de la mall inapoi acasa, in Resita. Erau fericiti caci se intorceau acasa cu haine frumoase. Langa Birda i-a prins furtuna. O ploaie torentiala si grea de 15 minute si deasa, deasa, de nu mai vedeai nimic in fata. Era ca si cum ai fi condus cu ochii inchisi, povestesc martorii. Peugeotul, insa, continua sa alerge pe sosea, in plin camp.

Iadul pe sosea - cel mai cumplit carnagiu din Banat, in ultimul deceniu

Inspaimantati de prapad, mai multi soferi trasesera pe dreapta. Le era frica sa mai conduca pe urgia aceea. Doar lui Claudiu nu i-a fost. Avea permis de numai doua luni si deja doua sanctiuni rutiere, dar el tot nu s-a speriat. A prins a goni nebuneste pe sosea, fara nici o teama, intrand in inima furtunii cu aproape 130 la ora. Intr-o curba, pe contrasens, a tamponat violent un Espero din fata care mergea regulamentar si apoi, brusc, i s-a rupt filmul.

In urmatoarea secunda era in Iad: voci necunoscute tipand in jurul lui dupa criminalisti; el in masina data peste cap, urland ca-l doare mana si ca vrea apa; si apoi Adelina nemiscata langa el, fara suflare si cu gatul sucit ca la papusa, atarnat pe geam. In spate, Cristi si Delia abia respirand. Dar ei erau inca norocosi caci in Espero din fata toti cei patru pasageri murisera deja pe loc, toti odata. Li se sparsesera inimile din cauza socului.

Lor si Adelinei oamenii din jur acolo le-au aprins lumanarile, in camp. Delia s-a stins la spital, cateva ore mai tarziu. Cristi a fost atat de grav ranit incat initial doctorii l-au crezut mort. Au cusut si au carpit mult la el ca sa-l faca din nou om. Ironic, dintre toti cei opt, Claudiu Hauptmann a iesit cel mai bine. A fost, spun politistii, cel mai sangeros accident rutier al Banatului, din ultimul deceniu.

S-a intamplat in 2009, iar de atunci si pana astazi inca nu s-a gasit un vinovat oficial pentru tragedia intamplata. Vreme de trei ani, Claudiu a fost cercetat in stare de libertate. Toate expertizele l-au indicat pe el ca principal vinovat, dar instanta a tot intarziat sa-i dea o sentinta. Abia acum, in primavara - dupa nesfarsite termene, audieri si mai bine de 15 amanari – Judecatoria Deta l-a condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare pentru ucidere din culpa in forma agravanta. Dar tot liber este. Inchisoare va face doar daca judecatorii il vor condamna definitiv si irevocabil. Si, oricum, el deja a facut recurs. Doru Hauptmann, tatal lui Claudiu, ne-a declarat ca nu fiul sau a fost de vina, ci “conditiile meteo nefavorabile’’, furtuna si mai ales, vantul puternic.

'Daca traiam intr-o tara normala, el ar fi fost judecat in regim de urgenta'

In cei trei ani, pentru Claudiu viata a mers mai departe: si-a luat bacul, s-a distrat in cluburi, a mers la fitness, s-a plimbat cu prietenii, a intrat la facultate, si-a facut o noua prietena. Pentru cele sase familii indoliate, insa, viata s-a oprit: parinti, frati si copii continua sa-si jeleasca mortii zi de zi, asteptand ca Justitia sa le faca dreptate.

“Daca el n-a facut puscarie ca a omorat sase oameni, inseamna ca nici mie, daca omor un om, nu se intampla nimic. Daca traiam intr-o tara normala, el ar fi fost judecat in regim de urgenta', ne spune Ion Rosian, tatal Deliei. Ar da sa mai zica ceva, dar revolta il ineaca.

Din ziua accidentului el, barbat in toata firea, fost boxer, plange ca un copil mic. De atunci n-a mai zambit niciodata, nu s-a mai bucurat, n-a mai ascultat niciodata muzica. N-a mai simtit ca e om. In schimb, vine in fiecare zi la cimitir sa-i vorbeasca Deliei. “Poti sa nu treci pe la copilul tau?’’, zice de acolo, de langa crucea fetei. Si face si acum ce face el intotdeauna, cand e singur: isi lipeste obrazul de marmura neagra si saruta poza copilei, alintand-o ca si cum ar fi vie: “puiul lui tati! “. Iar puiul lui, daca n-ar fi murit, ar fi implinit curand 18 ani. Avea planuri mari pentru ea, visa sa-i faca o surpriza frumoasa. Dar… “In loc sa-i iau un cadou de majorat, eu i-am cumparat loc de veci!“.De cand fata lui s-a dus, de abia mai poate manca. “De fiecare data trebuie sa dau de pomana copilului meu. Poti sa bagi in gura si sa zici: sa-i fie de pomana copilului meu? “, zice.

L-a impresionat mult suferinta unei vaduve ramasa sa creasca singura un copil mic, dupa accident. Era ziua copilului si a intrebat-o pe mama: “Tati nu vine la ziua mea? Tati e la Doamne, Doamne“, i-a raspuns ea.

Pentru toate astea, Ion Rosian ii considera vinovati pe parintii lui Claudiu, mai ales ca Hauptmann tatal este cunoscut in Resita ca fiind vitezoman. Parintii, spune Ion Rosian, au fost cei care si-au incurajat fiul sa conduca in continuare, chiar daca au vazut bine ca baiatul acumulase deja doua sanctiuni.

Are el o speranta a lui: poate ca daca autorul isi va recunoaste vina iar Justitia va face, in sfarsit, dreptate, sufletul Deliei, de acolo, de sus, de unde e, se va simti mai usurat. Iar aici, pe pamant, poate ca si el se va simti mai impacat.

“I-am auzit vocea , dar n-am putut sa ma uit la el. Si am plans tot timpul. M-am uitat pe geam cum ninge“

Aceeasi speranta il tine in viata si pe Doru Borlovan, tatal lui Stefan, inginerul care conducea Espero. Fiul sau rula cu 60 la ora si, spun expertizele, oricat ar fi incercat, i-ar fi fost imposibil sa evite impactul cu Claudiu.

Stefan avea doar 27 de ani si muncea sa-si construiasca o casa si o familie. In ziua accidentului ii transporta acasa cu masina pe trei colegi muncitori. Din patru n-a mai scapat nici unul. “Sotia ma tot intreaba ce o fi simtind Stefan in momentul impactului. Eu ii raspund mereu ca n-a mai avut timp sa simta nimic“, spune Doru Borlovan. Este si el tot inginer si locuieste intr-o camera mica de camin, la marginea Timisoarei. Rememoreaza o scena veche, de pe vremea cand inca ii traia baiatul cel mare, iar colegii il invidiau pentru copiii lui model: “Un coleg mi-a spus: tu esti mai bogat decat mine. Zice, eu am bani, dar tu ai doi copii ingineri. Acum, daca ma mai intalnesc cu el, ce sa-i spun eu? Nu mai sunt asa bogat“.

Tocmai de aceea, dupa trei ani, inca nu-l poate privi in ochi pe Claudiu Hauptmann. In sala de sedinte, la judecata, il evita. “I-am auzit vocea cand a fost intrebat, dar n-am putut sa ma uit la el. Si am plans tot timpul. M-am uitat pe geam cum ninge“, ne povesteste, sec.

Judecatoria Deta se explica: “Suntem, totusi, judecatori pe pamant“

In ceea ce priveste termenele prelungite din dosarul Hauptmann, magistratilor nu le pare a fi asa o mare problema. Magistratul Daniel Herman, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Deta, a ridicat din umeri cand l-am intrebat daca i se pare firesc ca judecatorii, colegii sai, au intarziat atat de mult sentinta in acest dosar. A motivat ca de vina au fost - ca in toate cauzele - procedurile greoaie si lipsa personalului de la Judecatorie. “Este destul de greu sa respecti si sa faci un act de justitie pe masura, ca judecator, cand rulezi lunar 500 - 600 de dosare. Pe de alta parte, nu cred ca intr-un astfel de dosar cineva va reusi sa multumeasca pe toata lumea. Oricat am fi de judecatori, suntem, totusi, judecatori pe pamant“, ne-a mai declarat Daniel Herman. Si el, ca si restul magistratilor, asteapta ca de la anul, cand va intra in vigoare noul Cod de Procedura Penala, lucrurile sa se mai simplifice.

Dar chiar si asa, pentru familiile indoliate in cazul Hauptmann aceste masuri ar putea veni prea tarziu. Caci nu vor putea sterge cu buretele suferinta care i-a macinat in toti acesti ani in care au trait cu gandul ca Justitia n-a vrut sau a fost incapabila sa faca dreptate pentru mortii lor.


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 6265


Mai multe titluri din categorie

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!

EXCLUSIV - O lecție despre dragostea pentru străbuni. Ajutați, vă rugăm, o familie ce caută urmele strămoșilor!
Galerie Foto Este o lecție despre dragostea nețărmurită pentru familia ta! Ca să înțelegeți ce înseamnă dorul uriaș pentru înaintașii tăi, trebuie să citiți până la capăt următoarea...

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR

Staicu, ghinionistu’: și cu șapte ani de închisoare, și cu datorii de peste 5 milioane de euro la BIR
Sentință finală în procesul prin care controversatul afacerist Dinel Staicu, condamnat la șapte ani de pușcărie pentru credite ilegale luate de la Banca Internațională a Religiilor, a făcut eforturi să...

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională

Campanie JURNALUL NAŢIONAL: România neprofesională
Începând de astăzi, Jurnalul Național demarează o serie de articole despre una dintre cauzele principale ale sărăciei noastre: criza acută de profesioniști. Vrem să vă arătăm cum ne-am distrus &ici...

Criminalul cu mitraliera sub pat și teancul de ziare în brațe

Criminalul cu mitraliera sub  pat și teancul de ziare în brațe
În funcție de abordarea unui subiect, mass-media poate fi cel mai bun sprijin al polițiștilor sau se poate transforma în piedică pentru anchetă, dacă nu gestionează bine informațiile oferite...

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni

Kogălniceanu repetă istoria de la Aeroportul Otopeni
Deschiderea noilor linii de transport aerian spre Aeroportul Kogălniceanu a încurajat hotelierii de pe litoral și agențiile de turism să lanseze noi oferte. Agențiile au estimat o creștere de 10-20% a număru...

Un client al DNA face televiziune la metrou

Un client al DNA face televiziune la metrou
În timp ce patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, împreună cu vicepreședintele grupului, Mihail Tănăsescu, dar și ex-primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, sunt judecați pentru dare,...

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină

Alina Gorghiu: PSD trebuie lăsat să-şi rezolve în stil mafiot balamucul din propria grădină
Alina Gorghiu se aşteaptă ca liberalii să profite din plin de criza declanşată pe scena politică de răfuiala internă din PSD. Fosta şefă a PNL susţine că măcelul dintre pesedişti şi problemele din...

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii

Gheorghe Uță, veteranul de la Clinceni: 75.000 de aterizări şi 3 kilograme de medalii
Prezenţă obişnuită pe aerodromul Clinceni, Gheorghe Uţă este un bunic simpatic şi elegant, cu aer de profesor şi cu darul poveştilor. N-ai zice că tocmai s-a dat jos din avionul nervos care, în urmă cu...

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13

Uncheșelu, recompensat cu o avansare după dosarul OUG 13
Galerie Foto Filmul acțiunilor derulate de DNA, imediat după adoptarea OUG 13, devoalează intenția procurorului-șef Laura Codruța Kovesi de a ajunge la inculparea prim-ministrului Sorin Grindeanu. În paralel, omul de...

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane

Ce s-a ales de „Soluția Udrea”. Salvarea turismului cu ligheane de 4,4 milioane
Anul 2011 a răsunat de sloganuri pompoase în presă, lansate de fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea, care declara că investiţiile măreţe pe care le-a făcut în sudul litoralului...

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 

Ieri afaceri cu penali din ANAF, azi furnizor al DNA 
Direcția Națională Anticorupție a achiziționat, la sfârșitul lunii trecute, servicii IT de la patru companii, dintre care trei sunt furnizori „de casă” ai instituției conduse de Laura Kovesi, ia...

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”

Liviu Vârciu, cel mai râvnit burlac, amână momentul în care-şi va pune iar verigheta pe deget: “Nu mă însor!”
Liviu Vârciu este la ora actuală cel mai tonic prezenta­tor, concurent şi căpitan de echipă al show-urilor de televi­ziune. Participă în atât de multe, încât spune că nu mai...
Serviciul de email marketing furnizat de