Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Violentele continua in provincia Kosovo. Un jandarm roman a fost ranit in urma unui schimb de focuri cu un grup de albanezi. Pentru a restabili ordinea, NATO isi completeaza fortele cu cateva mii de soldati.
In vreme ce conflictul intre albanezi si sarbi ia amploare in Kosovo si da semne ca s-a extins in Bosnia, trupele NATO au inceput sa primeasca sute de soldati, intariri din partea tarilor membre.ANA ILIE Trupele suplimentare au inceput sa soseasca in punctele fierbinti din Kosovo inca de ieri dimineata. Marea Britanie a trimis pana acum cel mai mare contingent, de 750 de soldati. Incepand de azi sunt asteptati si cei 400 de soldati promisi de Franta, cei 600 trimisi de Germania si circa 160 de soldati din Fortele de Stabilizare ale NATO (SFOR) din Bosnia. La randul sau, Danemarca a anuntat ca-si va suplimenta efectivele cu 100 de oameni.
Masuri de urgenta
Organizatia Natiunilor Unite si-a retras angajatii din oras inca de joi seara, dupa primele violente. Potrivit Secretarului General al ONU, Kofi Annan, faptul ca s-a luat aceasta masura "demonstreaza ca, din pacate, comunitatile din Kosovo nu sunt inca pregatite sa accepte multi-etnicitatea". In plus, zborurile spre si din Kosovo au fost suspendate, iar granitele interne cu Serbia au fost inchise si autoritatile se afla in alerta maxima. Ambasada americana din Belgrad si-a inchis temporar birourile si a cerut cetatenilor americani aflati in Serbia sa evite locurile publice.
Tensiunea pluteste in aer
In orasul in care a izbucnit conflictul, Mitrovita, situatia era, ieri dupa-amiaza, extrem de tensionata, dupa ce in cursul noptii au fost inregistrate mai multe atacuri asupra sarbilor. Acestia au declarat ca au fost atacati, la adapostul noptii, de puscasi albanezi. Soldatii francezi, inarmati, insotiti de politisti, patruleaza strazile orasului si au facut mai multe perchezitii in blocurile locuite de albanezi pentru a depista lunetistii. Podul peste raul Ibar, care desparte partile albaneza si sarba ale Mitrovitei, a fost blocat de vehiculele blindate ale fortelor NATO.
Atacurile se inmultesc
Grupurile de albanezi furiosi au devastat bisericile ortodoxe si locuintele sarbilor. In total, peste 16 biserici si manastiri, bijuterii ale artei medievale, au ars ca o torta de la inceperea violentelor, in vreme ce sarbii au fost evacuati din zonele unde viata le era in pericol. Trupele NATO au fost nevoite sa foloseasca gaze lacrimogene impotriva albanezilor, care incercau sa isi uneasca fortele pentru o demonstratie ampla in Caglavita. O biserica ortodoxa a ars din temelii si in centrul Bosniei, declansand temeri privind extinderea conflictului dincolo de granitele Serbiei. Pe masura ce atacurile din Kosovo s-au inmultit, demonstranti furiosi din Serbia au raspuns dand foc unor moschei si manifestand zgomotos la Belgrad. In fruntea manifestantilor s-a aflat insusi premierul sarb, Vojislav Kostunita.
Un jandarm roman a fost ranit usor la Pristina
Un jandarm din detasamentul romanesc din Kosovo a fost ranit usor la o mana joi seara, in timpul operatiunilor desfasurate in localitatea Pristina, se arata intr-un comunicat al Comandamentului National al Jandarmeriei. Contingentul romanesc a dispersat un grup de circa 150 de albanezi care ridicase o blocada in apropiere de o manastire ortodoxa. Misiunea jandarmilor era sa evacueze mai multi civili sarbi care se adapostisera in locasul de cult de teama musulmanilor furiosi. Potrivit comunicatului, romanii au fortat blocada in jurul orei 20:30 si au ripostat cu munitie de interventie si de razboi la rafalele de arma automata trase de albanezi. In timpul schimbului de focuri, sergentul Daniel Campu a fost ranit usor la o mana. Sergentul a primit ingrijiri medicale, iar starea lui nu da motive de ingrijorare medicilor. Jandarmii si-au incheiat misiunea cu succes, reusind sa evacueze civilii din manastire cu ajutorul unei masini blindate si stingand incendiul provocat la casa parohiala. Ei au continuat ieri actiunile de restabilire a ordinii publice in localitatile Pristina, Kosovska Mitrovita, Gorazdevaci, unde au avut loc ample miscari de strada, soldate cu morti si raniti, mai precizeaza Comandamentul National al Jandarmeriei. (Irina Cristea)
Un esec al ONU, NATO si UE
Violentele din Kosovo au loc si pentru ca ONU, NATO si Uniunea Europeana (UE) "au esuat total in a aplana conflictele interetnice", comenteaza cotidianul german Berliner Zeitung. Esecul celor trei organizatii a fost ieri abordat de mai toata presa europeana. Gazetarii de la Berliner Zeitung mai sustin ca un alt motiv al revirimentului "viselor vechi de marire a Serbiei mari, pe de o parte, si a Albaniei mari, pe de alta parte" este si rata ridicata a somajului. In aceste conditii, "izbucnirile violente trebuie rezolvate decisiv, inclusiv prin forta armelor", conchide publicatia. Presa rusa critica insa cererile repetate pentru independenta provinciei Kosovo. Rossiskaia Gazeta comenteaza ca noul val de violenta etnica din Kosovo "a demonstrat clar cat de lipsite de sustinere sunt autoritatile albaneze cand spun ca pot sa controleze singure situatia din regiune". La randul sau, cotidianul francez Le Monde prefera sa sublinieze inutilitatea eforturilor comunitatii internationale: "Situatia din Kosovo demonstreaza ca totul trebuie facut din nou, ca nu s-a invatat nici o lectie si comunitatea internationala a fost incapabila sa elimine, chiar si intr-o mica masura, ura". S-a ajuns in aceasta situatie deoarece comunitatea internationala "a preferat sa astepte, in van, in speranta ca tensiunile interetnice vor disparea". (Ana Ilie)
Cine mentine ordinea?
Misiunea din Kosovo este una dintre cele mai ample operatiuni la care participa militari din forta multinationala. Sub comanda Aliantei Nord-Atlantice (NATO) si a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), in organizatiile internationale care asigura mentinerea pacii dupa incheierea razboiului din 1999 se afla peste 25.000 de oameni.
CE FACE NATO. Misiunea NATO (KFOR) se compune din 18.500 de militari din 37 de tari. La comanda lor se afla, din octombrie 2003, generalul german Holger Kammerhoff. Efectivele KFOR erau de 50.000 de soldati in 1999, imediat dupa incheierea sangerosului conflict dintre etnicii sarbi si albanezi din provincie.
Trupele de sub egida NATO au misiunea de a asigura securitatea persoanelor si a obiectivelor din Kosovo. Militarii actioneaza in patru zone, comanda fiind detinuta de SUA in est, de Franta in nord-est, unde se afla si Mitrovita, Germania si Italia in sud-vest si Suedia in centru. La coalitie a participat, pana in 2003, si Rusia.
CE FACE ONU. Misiunea
ONU in Kosovo
(Minuk) tine locul fostei
administratii sarbe din
provincie. Din ea fac parte
3.500 de functionari, plus o
forta de politie, ce numara
3.700 de oameni. Pentru a
mentine ordinea, ei sunt
ajutati de Serviciul de
Politie din Kosovo, compus
din 5.000 de albanezi si
sarbi. In afara de problemele
ce tin de securitate,
Minuk se ocupa de departamentele
de Justitie si de
Finante si a favorizat constituirea
unor institutii
democratice in provincie:
Parlament, presedintie si
Guvern.
( IRINA CRISTEA
)
Trupe de rezerva la Bucuresti
In cazul in care violentele din provincie se vor intensifica, autoritatile romane sunt pregatite sa trimita efective suplimentare in sprijinul militarilor si jandarmilor romani detasati in regiune. "Sa vedem in ce masura putem sa-i sprijinim in caz de nevoie pe baietii nostri de acolo, dar pana acum nu a fost nevoie", a declarat ieri ministrul Apararii, Ioan Mircea Pascu, citat de Mediafax. Pascu a mai spus ca, fiind vorba despre o misiune importanta, armata are pregatita o "rezerva strategica" de trupe. Ministrul a precizat ca in Kosovo se afla si 60 de politisti, care "au dezavantajul ca sunt izolati si imprastiati in foarte multe localitati din zona". (Irina Cristea)
Ion Iliescu, ingrijorat de situatia romanilor
Presedintele Iliescu s-a declarat ingrijorat de evenimentele din Kosovo si de situatia cetatenilor romani, a jandarmilor, politistilor si militarilor din trupele de mentinere a pacii KFOR. Seful statului considera ca situatia din Kosovo devine "un pericol major la adresa pacii si stabilitatii in Balcani" si indeamna toate partile implicate in ciocnirile violente din ultimele zile "sa dea dovada de ratiune si retinere". Iliescu este de parere ca "nu putem asista pasiv la acte de epurare etnica" si cere intrunirea Consiliului de Securitate a ONU. De asemenea, Iliescu a salutat decizia NATO de a intari dispozitivul militar din zona. (Monica Iordache)
Adrian Nastase vrea marirea efectivelor
"Romania este si va ramane implicata in procesul de mentinere a securitatii in regiunea Kosovo", a declarat ieri premierul Adrian Nastase la reuniunea internationala de la Bratislava privind extinderea UE. "Trebuie sa incurajam suplimentarea numarului de trupe in Kosovo, iar cei care sprijina atacurile sa fie adusi in fata justitiei cat mai repede posibil", a sustinut Nastase. El a precizat insa ca situatia nu poate fi rezolvata doar de catre reprezentantii comunitatii internationale, fiind necesar ca liderii politici din Kosovo sa isi exercite autoritatea, in mod democratic, asupra populatiei din regiune. (Camelia Ionescu)
Istoria conflictului
In provincia Kosovo traiesc aproximativ 100.000 de sarbi, la o populatie totala de aproape doua milioane. Zonele cele mai fierbinti din Kosovo sunt cele unde sunt grupate comunitatile mai mari de sarbi. Numai in orasul Mitrovita locuiesc jumatate din sarbii ramasi in provincie. Ei si-au format nucleul in nordul orasului, in timp ce albanezii sunt grupati in sud. Grupuri-grupuri de sarbi traiesc si in mai multe enclave din Kosovo, sub protectia trupelor NATO de mentinere a pacii. Dupa ce fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a abolit autonomia de care se bucura provincia, a inceput varsarea de sange. La incercarea Belgradului de a realiza epurarea etnica a regiunii si de a face din sarbi populatia majoritara, albanezii au inceput razboiul de gherila in 1998. Un an mai tarziu, trupele NATO au intervenit, iar trupele sarbe au fost bombardate timp de 11 saptamani, pana cand Belgradul a decis retragerea, in iunie 1999. Reveniti in Kosovo, albanezii au inceput campania de razbunare impotriva sarbilor. Multi au fugit din Kosovo, iar cei ramasi continua si azi ciocnirile cu musulmanii. Cele doua etnii nu au incetat niciodata sa se urasca si sa se intimideze reciproc. Un incident cat de mic era suficient sa reaprinda conflictul. Observatorii citati de BBC arata ca violentele tind sa se intensifice in fiecare an in apropiere de data de 24 martie, cand, acum cinci ani, fortele NATO incepeau raidurile aeriene impotriva sarbilor. (Irina Cristea)
