x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete "Etnobotanicele" sunt prafuri create în laborator

"Etnobotanicele" sunt prafuri create în laborator

de Irina Munteanu    |    16 Noi 2010   •   17:20
"Etnobotanicele" sunt prafuri create în laborator
Sursa foto: Bogdan Chesaru/Intact Images
137865-.jpgPe ambalajul lor scrie "sare de baie" sau "îngrăşământ pentru plante", sau "produse pentru colecţionari privaţi pasionaţi de plantele etnobotanice rare". Nimeni însă nu s-a gândit să facă o baie într-o cadă plină de 200 de litri de apă în care a pus mai puţin de 1 gram de sare, aşa cum nici un colecţionar privat de plante, dacă aşa ceva ar exista în România, nu s-ar gândi să adauge la colecţie o tocătură de plante neidentificabile. Ceea ce se vinde sub aceste denumiri sunt de fapt aşa-zisele "etnobotanice", adică droguri.

Au apărut pe piaţa românească în 2008, iar în acest moment există 300 de magazine şi 200 de firme care se ocupă cu acest comerţ. Ele pot fi cumpărate şi de la magazinele online sau prin intermediul anunţurilor de mică publicitate şi au fost aduse iniţial din Marea Britanie, gata ambalate. Acum, patronii de astfel de magazine se aprovizionează din China cu substanţe făcute în laboratoare, le amestecă cu plante care în sine nu au nici un efect, le ambalează în pliculeţe şi le pun pe piaţă. Există şi o altă categorie de pliculeţe care conţin aşa-zisă "sare de baie" şi aşa-zisele "îngrăşăminte pentru plante", adică numai prafuri. Dat fiind că aceste produse nu sunt în afara legii, deschiderea unui magazin de "etnobotanice" e la fel de simplă ca deschiderea unei florării. De fapt, asta şi trec patronii la rubrica unde trebuie să specifice obiectul comerţului: "comerţ cu amănuntul de plante, flori, seminţe, hrană de animale" (cod CAEN 4776) sau "produse nespecializate" (cod CAEN 4690). Îşi iau avizul de funcţionare de la Primărie, ca orice magazin, şi nu au nevoie de vreun aviz de la Ministerul Sănătăţii.

Termenul de "etnobotanice" este însă impropriu folosit. Cerasela Gîrt, conferenţiar universitar, doctor farmacist, de la Catedra de Farmacognozie a Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, ne-a explicat: "Etnobotanicele sunt nişte specii vegetale care reflectă utilizarea terapeutică tradiţională într-o anumită zonă. Dacă ne gândim la titulatura modernă pe care au căpătat-o aceste etnobotanice, ne referim de fapt la aşa-zisa categorie de specii vegetale care induc efecte halucinogene, acţiunea psihotropă. Cele trecute pe plicuri nu sunt specii de la noi". Cerasela Gîrt remarcă minciuna de pe ambalaj: "Nu ai cum să spui că vinzi un pliculeţ cu 1-2 grame pentru colecţionari de plante medicinale. La noi în ţară nu există această categorie de colecţionari. Şi nici un colecţionar nu ar cumpăra ceva ce nici măcar nu este o frunză întreagă".

Cei de la catedra de farmacognozie, ştiinţă care se ocupă cu studiul principiilor din plantele medicinale ce au efect asupra organismului uman, au analizat conţinutul câtorva pliculeţe de "etnobotanice". Pentru că plantele sunt mărunţite, ei nu au putut să identifice dacă acele fragmente aparţin într-adevăr speciilor trecute pe ambalaj: "Există un produs care se spune că este «amestec aromatic din esenţe naturale fructate». Dar nu are nici o esenţă aromată naturală. Spune că e o modalitate pentru împrospătarea aerului din locuinţă. Deci, fie se arde ca atare, fie se face o soluţie extractivă care este supusă evaporării. Noi, când facem preparatele, ar trebui să simţim aroma. Nu s-a simţit nimic. Dacă ar fi să ne gândim la administrarea simplă  ¬- 1-2 grame de amestec de ierburi, prizate sau prin fumigaţii, n-ar trebui să inducă acele efecte marcante. Cu siguranţă aici este vorba şi despre nişte substanţe făcute în laborator, care sunt dispersate în aceste amestecuri".

Marioara Marian, comisar-şef, inginer chimist, şefa Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), ne-a confirmat că în plicurile cu "etnobotanice" nu se află doar plante, ci şi substanţe realizate în laborator, care au efect asupra psihicului uman: "Am descoperit că sunt canabinoizi sintetici. Cababinoizii sintetici sunt în număr de 373 şi au fost descoperiţi de John W. Huffman, un doctor în chimie. El a vrut să imite canabinoizii, substanţe care există în canabis, şi să utilize aceşti compuşi chimici în medicină, drept anestezici. Huffman a fost întrebat dacă nu se simte vinovat că a descoperit aceste substanţe care au luat asemenea amploare. A răspuns că «nu», pentru că el face cercetări în scop medical şi nu se simte vinovat că nişte oameni «stupid» consumă astfel de substanţe".

Laboratorul din IGPR a trebuit să facă rost de probe-martor, pentru a avea termeni de comparaţie pentru substanţele găsite în plicuri, şi de o librărie nouă cu spectre de masă, care este la nivelul începutului anului 2010. Acum, ea este depăşită. "După ce am terminat cu aceşti compuşi, a apărut un nou fenomen, «sarea de baie». În plicurile cu «sare de baie» am găsit alte substanţe cu acţiune psiho-activă, substanţe împărţite în două mari clase – catinone şi piperazine." După ce au identificat substanţele, au făcut un studiu şi, în funcţie de abundenţa lor pe piaţă, au transmis informaţiile la Ministerul Sănătăţii. S-a făcut un grup de lucru care a întocmit o listă cu aceste substanţe, în funcţie de frecvenţa cu care apăreau. "De exemplu, metil-mefedrona a apărut foarte rar, s-a considerat că nu e un pericol şi de aceea nu e introdusă pe listă", spune şefa Laboratorului. Lista a primit avizul de la Comunitatea Europeană şi la 14 februarie Guvernul a dat Ordonanţa de Urgenţă cu interzicerea a 36 de substanţe. Dar imediat patronii de magazine "etnobotanice" au adus pe piaţă o serie de substanţe foarte asemănătoare, dar nu identice, cu cele interzise. În iunie, lista de substanţe interzise a fost completată cu încă opt substanţe. "Substanţele noi semănau foarte bine cu cele interzise, dar nu erau totuşi identice ca formulă chimică. Din punctul de vedere al legii, erau alte substanţe. Efectul este acelaşi, dar potenţa e diferită. Dacă molecula este mai mare, potenţa scade. Legea nu permite să introducem grupe de substanţe pe listă. Trebuie introdusă fiecare substanţă în parte", spune Marioara Marian. Procedura cere ca lista de substanţe care urmează să fie interzise să se afle în dezbatere publică, timp în care patronii de etnobotanice pot comanda alte formule chimice, diferite de cele de pe listă, dar cu acelaşi efect, la laboratoarele din China.

Analize scumpe
Raportul Naţional privind Situaţia Drogurilor în România 2010, lansat de Agenţia Naţională Antidrog, dă o definiţie "substanţelor etnobotanice". În această categorie sunt incluse "toate produsele care se găsesc sau se găseau la vânzare prin intermediul reţelelor online şi stradale de magazine de tip weed shop sau smart shop. Substanţele regăsite în aceste produse aparţin mai multor clase: canabinoizi sintetici, mefedronă, MDPV etc.". Raportul precizează că "identificarea şi clasificarea exactă a acestora la nivelul unităţilor sanitare din România sunt foarte dificile, deoarece în cele mai multe cazuri nu există o dotare tehnică corespunzătoare. Pe de altă parte, chiar şi în cazul în care spitalul dispune de un laborator de toxicologie dotat corespunzător, atât librăriile de mostre de substanţe, metodele de analiză, cât şi cunoştinţele specialiştilor toxicologi necesită actualizări permanente, care sunt în general foarte costisitoare".

Magazinele online
Site-urile magazinelor online sunt în aceeaşi măsură mincinoase şi amuzante, dat fiind că toată lumea ştie despre ce e vorba, dar toată lumea se preface: "Aceste produse nu sunt destinate consumului uman. Nu răspundem pentru întrebuinţarea necorespunzătoare a acestor produse. Acest site este dedicat în întregime plantelor etnobotanice rare. Noi ne adresăm în special acelor colecţionari privaţi pasionaţi de plantele etnobotanice rare. Scopul declarat al acestui site este unul pur informativ şi apoi unul comercial!". Un alt site îşi descrie produsele astfel: "Fac viaţa mai plăcută, mai agreabilă, îmbunătăţesc vizibil calitatea Vieţii şi susţin un stil de viaţă modern şi sănătos!". Descrierea produselor e uneori absolut hilară: "Complex dedicat exclusiv creşterii şi întreţinerii plantelor prin dizolvarea în apă şi turnarea la plante în funcţie de necesităţile acestora şi de indicaţiile specialiştilor în etnobotanică. Complexul nu trebuie administrat plantelor cu probleme, iar la cele sănătoase nu trebuie exagerate concentraţia şi frecvenţa utilizării. De asemenea, acest complex nu trebuie amestecat cu alte substanţe în momentul «hrănirii» plantei. Nu este pentru uz uman! Interzis persoanelor sub 18 ani!". Unele ambalaje avertizează: "Efecte foarte puternice după administrare. Se recomandă moderaţie şi prudenţă în administrare".

Va urma: Tragica poveste a unui tânăr de 17 ani ucis de etnobotanice

×
Subiecte în articol: coşmarul magazinelor de vise