Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătoarea Camelia Bogdan, exclusă din magistratură de către Secția de Judecători a CSM, în ședința care a avut loc în data de 8 februarie 2017, nu a atacat, până la această oră, decizia de sancționare. Asta, în ciuda faptului că fosta judecătoare a anunţat că va face acest demers, iar legea îi dădea posibilitatea de a formula un recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Potrivit site-ului ÎCCJ, ultimul dosar aflat pe rol, având-o ca parte pe Camelia Bogdan, datează ca înregistrat în 16 noiembrie 2016.
Este vorba despre un recurs împotriva unei hotărâri a Curții de Apel Bucureti, într-un dosar în care Camelia Bogdan a acționat în judecată Inspecția Judiciară și CSM, în data de 17 martie 2016, acțiune respinsă de Curtea de Apel, în data de 23 septembrie 2016. Pentru lipsa calității procesuale active a Cameliei Bogdan, în calitate de reclamantă.
Recursul, înregistrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție în data de 16 noiembrie anul trecut, se află și în prezent în procedură de filtru, încă din 28 noiembrie 2016, primul termen de judecată urmând și la această oră să fie alocat.
Reamintim faptul că, în 8 februarie 2017, Secţia pentru Judecători în materie disciplinară a CSM a luat în discuţie dosarul Inspecției Judiciare, cu numărul 46/J/2016, în care Camelia Bogdan a fost cercetată disciplinar. În apărarea sa, fosta judecătare a ridicat două excepții, prima privind nelegala sesizare a Secției pentru Judecători în materie disciplinară, iar a doua a intervenției prescripției, ambele excepții fiind respinse ca neîntemeiate. În schimb, Secția pentru Judecători a admis acțiunea disciplinară efectuată de Inspecția Judiciară și, în baza art. 100, litera e din Legea 303/2004, i-a aplicat judecătoarei Camelia Bogdan sancțiunea excluderii din magistratură.
Acuzaţiile: a luat bani de la o parte din proces
Bogdan este acuzată că, în august 2014, în timp ce judeca, în apel, dosarul “ICA”, a participat, fiind și remunerată, la un seminar privind combaterea spălării banilor şi a corupției, la Poiana Brașov, organizat de Ministerul Agriculturii, pentru angajații APIA. Asta, în condițiile în care Ministerul Agriculturii era constituit ca parte civilă în dosarul ICA, pe care, câteva zile mai târziu, Camelia Bogdan avea să-l soluționeze.
Secția pentru Judecători a CSM a admis, cu aceeași ocazie, cererile de intervenție accesorie, în interesul Inspecției Judiciare, ale FACIAS și ale Grupului de Investigații Politice. În interesul Cameliei Bogdan a formulat o cerere de intervenție accesorie Asociația Forumul Judecătorilor din România, care a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ulterior, Camelia Bogdan a anunțat că a formulat o plângere la DNA împotriva membrilor Secției pentru Judecători a CSM, pentru faptul că au exclus-o din magistratură, dar avea posibilitatea să atace această hotărâre la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în termen de 15 zile de la comunicare.
Până la acest moment, nu există nicio informație care să ateste că fosta judecătoare Camelia Bogdan și-a exercitat această cale de atac, în ciuda faptului că aceasta a anunțat, imediat după ce a luat la cunoștinţă de sancțiune, că va utiliza toate căile de atac.
Evaluatorul Papasteri, urmărit penal pentru evaluări umflate
Excluderea din magistratură a Cameliei Bogdan este penultimul act dintr-un lung șir de evenimente în care au fost implicați protagoniștii care au pus umărul la Dosarul Telepatia. În 16 februarie 2017, la opt zile de la hotărârea CSM, DNA a dispus începerea urmăririi penale într-un nou dosar ANRP, în care, printre alții, este cercetat și Mihai Papasteri, fost evaluator desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, acuzat de complicitate la abuz în serviciu.
Mihai Papasteri, unul dintre evaluatorii ANRP în perioada guvernării portocalii, este cel care a calculat prejudiciul fantasmagoric din dosarul “ICA”. Acesta a întocmit, pe 3 iulie 2008, raportul de expertiză tehnică nr. 639/2008, prin care a stabilit că valoarea clădirilor ICA și a terenurilor acesteia era, în iulie 2003, de 3,2 milioane de dolari, iar în luna mai 2008, aceleași proprietăți valorau 55 de milioane de euro. A mai stabilit, în același raport de expertiză, că valoarea dreptului de folosință asupra terenurilor și clădirilor ICA pentru o perioadă de 50 de ani este de aproximativ 5 milioane de euro, astfel rezultând “faimosul” prejudiciu de 60 de milioane de euro, asumat și de Camelia Bogdan.
Același Papasteri este astăzi urmărit penal de DNA, pentru care a lucrat la această expertiză, pentru faptul că, alături de alți doi evaluatori, a supraevaluat, în septembrie 2009, trei suprafețe de teren (de 4,93 hectare, 3,48 hectare și 2,3 hectare), situate în Municipiul Bistrița, cu suma de 78.411.820 de lei. Terenurile au făcut obiectul achiziţiei drepturilor litigioase de către afaceristul Mihai Rotaru și de către Diana Le Bomin, drepturi supuse cererilor de despăgubiri la ANRP.
“Evaluatorii (și Papasteri – n.red.) au întocmit rapoartele respective cu nerespectarea prevederilor legale și a Standardelor Internaționale de Evaluare, prin selectarea unor comparabile neconforme (nu au comparat terenuri similare), fără a efectua verificările necesare referitoare la solicitarea informațiilor privind tranzacții cu proprietăţi imobiliare”, se arată în actul de acuzare al DNA.
Procurorul Eva, judecat pentru mită și spălare de bani
Camelia Bogdan și Mihai Papasteri sunt ultimii doi protagoniști ai dosarului ICA executați de sistem, după finalizarea afacerii “dosarul ICA”. În 2015, procurorul de caz, Emilian Eva, a fost arestat și trimis în judecată tot de DNA pentru luare de mită, spălare de bani, operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri și alte foloase necuvenite, și fals în declarații.
El a fost trimis în judecată, în septembrie 2015, împreună cu fiica sa, Bianca Mădălina, și nepotul său, Ioan, ambii acuzați de mărturie mincinoasă. Pe scurt, Emilian Eva, la data faptelor procuror la Parchetul Tribunalului Iași, a dispus, printr-o ordonanţă de clasare, încetarea anchetei împotriva unui medic. În schimb, Eva a pretins și primit de la acesta tablouri și opere de artă în valoare totală de 33.800 de euro.
Specialistul DNA riscă dosar pentru fals în declarația de avere
Singurul pion care nu a “căzut” încă este specialistul DNA Aurelia Nicolae, cea care și-a însușit raportul de expertiză al lui Mihai Papasteri. “Jurnalul Național” a dezvăluit, în urmă cu doi ani, că Aurelia Nicolae poate avea, la rândul ei, probleme privind falsul în declarația de avere. Soțul acesteia, Mihai Nicolae, a candidat, în 2014, la un post de europarlamentar din partea PRM, calitate în care a depus mai multe declarații de avere. Comparând declaraţiile de avere ale soțului, respectiv ale soției, se constată discrepanțe majore în legătură cu unele terenuri, case și mașini declarate, separat, de către cei doi membri ai aceleiași familii. Deși aceste omisiuni intră sub incidența art. 8 din Legea nr. 176/2010, care prevede că fapta persoanei care cu intenție depune declarație de avere sau de interese care nu corespunde realității constituie infracțiune, până în prezent nicio instituție a statului nu s-a sesizat oficial.
