x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Abuzurile Monicăi Macovei. Cum s-a transformat fostul ministru al Justiţiei din autoproclamatul arhanghel anticorupţie în instigator la corupţie

Abuzurile Monicăi Macovei. Cum s-a transformat fostul ministru al Justiţiei din autoproclamatul arhanghel anticorupţie în instigator la corupţie

22 Mai 2012   •   19:11
Abuzurile Monicăi Macovei. Cum s-a transformat fostul ministru al Justiţiei din autoproclamatul arhanghel anticorupţie în instigator la corupţie

Ridicata in slavi de ambasadorul american la Bucuresti, Mark Gitenstein, Monica Macovei, fost ministru al Justitiei si europarlamentar PDL, nu este nici pe departe politicianul perfect. Dimpotriva, mandatul sau a fost marcat de o serie de controverse, fiind acuzata de incalcarea repetata a Constitutiei si adoptarea unor masuri prin care a politizat sistemul judiciar. Mai mult, de numele ei se leaga tentativa de a institui un stat politienesc prin interceptarea abuziva a telefoanelor si o retrocedare ilegala in favoarea tatalui sau. Site-ul www.codulzambaccian.ro realizeaza o cronologie a celor mai controversate masuri luate in timpul ministeriatului Monicai Macovei:

ianuarie 2005: La mai putin de o luna de la numirea ei in postul de ministru al Justitiei, Monica Macovei a plasat in capul listei ei de prioritati vanarea oponentilor politici ai presedintelui Traian Basescu. S-a angajat ulterior intr-o serie de actiuni revoltatoare si ilegale, in incercarea ei obsesiva de a obtine cu orice pret condamnarea lui Adrian Nastase. A folosit pentru aceasta toate mijlocele si resursele statului, indiferent de faptul ca nu a existat nici o dovada care sa il incrimineze pe Adrian Nastase, care, ca fost premier al Romaniei, era arhitectul principal al aderarii tarii la NATO si la Uniunea Europeana.

2005: noul ministru al Justitiei Monica Macovei refuza sa puna in aplicare noul Cod Penal, bazat pe solicitarile si standardele inalte ale UE, adoptat de Parlament in iunie 2004.

7 ianuarie 2005: Monica Macovei a promovat o ordonanta de urgenta – care este un act guvernamental destinat deciziilor ce trebuie luate in situatii de urgenta si catastrofe nationale reale – cu scopul de a putea sa il trimita in judecata pe Adrian Nastase, fara sa mai ceara acordul Parlamentului, asa cum cerea legea in cazul fostilor ministri. Ministrul Justitiei a ignorat cu buna stiinta faptul ca, inca din 1999, Curtea Constitutionala declarase ca o astfel de modificare este neconstitutionala.

iulie 2006: Parlamentul adopta modificarile Macovei la vechiul Cod Penal. Intre multele amendamente "progresiste" ale lui Macovei se afla si cel prin care este restrictionat, fara precedent, accesul avocatilor la audierea efectuata de catre procurori. In acest fel, Macovei a netezit calea pentru procurorii ei, nou-numiti pe criterii politice, in Directia Nationala Anticoruptie, ca acestia sa poata comite abuzuri si sa santajeze martorii, in spatele usilor inchise, departe de ochii publicului si ai avocatilor. (vezi www.codulzambaccian.ro)

iulie 2007: Curtea Constitutionala declara neconstitutionala ordonanta prin care Monica Macovei urmarea sa il trimita in judecata pe Adrian Nastase, fara sa mai ceara acordul Parlamentului.

20 noiembrie 2007: Din nou, Curtea Constitutionala decide ca amendamentele si actiunile Monicai Macovei sunt neconstitutionale.

Asumarea ilegala a unei puteri absolute
27 iulie 2006: Monica Macovei promoveaza infiintarea Agentiei Nationale de Integritate(ANI), careia ii permite sa investigheze, dar si sa condamne pe oricine, fara sa existe vreo autoritate sau alt organism public de control al unor astfel de puteri ale ANI. O astfel de institutie nu exista nicaieri, in nici o tara membra a UE.

14 aprilie 2010: Doar peste patru ani, si exact ca in cazurile anterioare, Curtea Constitutionala declara si aceasta initiativa a Monicai Macovei ca fiind neconstitutionala.

"Un stat politienesc" in stilul Macovei
30 mai 2006: Ministrul Justitiei Monica Macovei a prezentat Parlamentului cererea de modificare a Codului de Procedura Penala, cu privire la interceptari. Aceasta modificare ar fi permis procurorilor sa puna sub urmarire telefoanele, internetul si alte mijloace de comunicare ale unei persoane, fara ca procurorii sa mai aiba obligatia obtinerii unui mandat judecatoresc, asa cum cerea legea la acel moment. De asemenea, Monica Macovei dorea ca astfel de inregistrari sa fie admise drept probe in instante. Parlamentul a respins initiativa Monicai Macovei si a trimis propunerea spre reexaminare la Comisia juridica.

1 iunie 2006: Comisia juridica a Parlamentului a inceput dezbaterea propunerii lui Macovei. Monica Macovei a incercat sa-si impuna punctul de vedere, solicitand adoptarea modificarilor fara dezbatere si a iesit din sala tipand si trantind usa. Ulterior, Parlamentul a respins partial modificarile propuse de Macovei. La 8 iunie 2006, cele mai importante asociatii pentru apararea drepturilor omului – Fundatia pentru o Societate Deschisa, Centrul pentru Resurse Juridice si Transparency International Romania – au criticat masurile promovate de Macovei, acuzand instaurarea unui regim politienesc si violarea drepturilor omului.

Politizarea sistemului judiciar
19 iulie 2005: Monica Macovei promoveaza o noua reforma prin care procurorul-sef al Romaniei si procurorul-sef al DNA urmau sa fie numiti in functie de catre presedintele Romaniei, la recomandarea ei, luand aceasta prerogativa din mainile Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism superior si independent.

Monica Macovei a preluat si controlul direct asupra carierelor si conduitei profesionale a procurorilor. In primele doua luni de ministeriat, ea a anulat independenta procurorilor si dreptul acestora de a lua decizii obiective si independente. A facut acest lucru prin impunerea unei dependente fara precedent a procurorilor-sefi si a procurorilor, in general, fata de persoana sa. In acest fel a creat un mecanism de acuzare care era complet dependent politic, transformandu-l din organul independent care serveste interesul public in unealta puterii politice. Dupa ce si-a impus controlul politic asupra sistemului judiciar, Macovei a coordonat cea mai vasta operatiune de indepartare de la post a procurorilor obiectivi si independenti. Fostul ministru a schimbat mai intai legile, in vreme ce incalca insa cu cinism Constitutia, pentru a-si asuma controlul asupra sistemului judiciar si a-l transforma intr-o unealta politica in mainile sale. Apoi, Monica Macovei a organizat cea mai ampla operatiune de indepartare de la post a procurorilor "neloiali", inlocuindu-i cu procurori mai "obedienti" ori mult mai putin experimentati.

Motiune impotriva ministrului, adoptata de Senat
13 februarie 2007. Senatul Romaniei a adoptat o motiune simpla impotriva ministrului Justitiei Monica Macovei, intitulata "Minciuna – adevarul justitiei Macovei". Au votat impotriva Monicai Macovei senatori din intregul spectru politic, inclusiv cei ai partidului caruia aceasta ii apartine. Parlamentarii au cerut demisia ministrului Justitiei Monica Macovei pentru urmatoarele motive: nepromovarea sau promovarea cu intarziere a unor acte normative care trebuiau elaborate in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania, cu ocazia incheierii Tratatului de aderare la Uniunea Europeana; amanarea nejustificata a reformarii legislative a sistemului judiciar privind Codul de Procedura Civila, Codul de Procedura Penala, Codul Comercial, activitatile de lobby etc.; amanarea succesiva, respectiv blocarea intrarii in vigoare a Codului Penal, adoptat inca in anul 2004, pana la sfarsitul anului 2008, desi capitole importante reprezentau angajamente ale statului roman, negociate in cadrul Capitolului XXIV: "Justitie si afaceri interne", prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana; dezinteresul vadit fata de finalizarea lucrarilor de investitii la diferite instante, parchete, penitenciare si ale altor institutii, precum si fata de dotarea corespunzatoare a acestora; declansarea si sustinerea unor conflicte sau tensiuni in relatiile cu CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala sau Asociatia Magistratilor, de natura a afecta grav buna functionare a acestora, pozitia lor constitutionala si credibilitatea in societate sau in fata cetatenilor; incalcarea repetata a independentei judecatorilor si procurorilor prin declaratii cu rol de indicatii, referitor la anchetele penale in curs; favorizarea prin incompetenta si superficialitate a punerii in libertate si a sustragerii de la raspundere penala a inculpatului Omar Hayssam, precum si avizarea favorabila a gratierii unor traficanti de droguri, condamnati la pedepse privative de libertate de peste 10 ani inchisoare de catre presedintele Romaniei, prin contestarea deciziei instantelor de judecata; atacarea constanta a Parlamentului si discreditarea activitatii legislative, desfasurata atat in tara, cat si in strainatate; ignorarea repetata a indatoririi de a participa si sustine in comisii si in plenul Senatului Romaniei initiativele promovate.

Favoritism si coruptie
Monica Macovei mai este acuzata de site-ul www.codulzambaccian.ro ca nu este un campion al luptei impotriva coruptiei, asa cum a pretins, fiind, in realitate, un instigator al coruptiei, parte a acesteia. In sustinerea acestor afirmatii, este prezentat filmul scandalului creat de retrocedarea ilegala a unei vile tatalui Monicai Macovei. In 1972, o vila nationalizata de regimul comunist i-a fost inchiriata tatalui Monicai Macovei, Vasile Gherghescu. La 25 iulie 1996, Ana Maria Petrini, fiica si mostenitoarea proprietarului vilei inchiriate tatalui Monicai Macovei, a cerut Primariei Bucuresti retrocedarea imobilului, notificand Primaria sa NU vanda casa. Cu toate acestea, la 26 octombrie 1996, si in ciuda notificarii oficiale facute de proprietarul legal, familia Monicai Macovei a cumparat casa. Sase ani mai tarziu, in 2002, Tribunalul Bucuresti i-a recunoscut Anei Maria Petrini, ca fiica si mostenitoare a dlui Petrini, deplina proprietate asupra imobilului (sentinta 1758).

Tatal Monicai Macovei, dl Vasile Gherghescu, care locuia in acea vila, a declarat recurs la Curtea de Apel si a pierdut, sentinta instantei inferioare fiind confirmata. In decembrie 2004, Monica Macovei a fost numita ministru de Justitie. La 23 septembrie 2005: Completul initial de judecatori, in recursul declarat de tatal lui Macovei, anume judecatorii Margareta Ionescu, Florin Costiniu si Vasile Culcea, a deschis sedinta de judecata. Dar, la cateva minute de la inceperea sedintei, cei trei judecatori au descoperit ca nu mai aveau dosarul, deoarece acesta fusese dat unui complet nou de judecatori, care se pronunta asupra aceluiasi caz, in acelasi moment, dar in alta sala de judecata! Curand s-a clarificat faptul ca, in urma presiunilor intense ale Monicai Macovei, presedintele Sectiei Civile a Curtii Supreme de Justitie, judecatorul Danut Cornoiu, schimbase intregul complet de judecata. Si facuse acest lucru cu doar cateva ore inaintea ultimului termen al recursului inaintat de tatal lui Macovei, si fara sa anunte completul initial de judecatori. La 30 septembrie 2005, Curtea Suprema a publicat sentinta definitiva si irevocabila la recursul declarat de tatal Monicai Macovei, care era aceea de a-i oferi acestuia proprietatea asupra vilei – o decizie arbitrara, luata de un complet nou de judecatori, care fusese impus ilegal, in ultimul moment. Un an mai tarziu, la 19 septembrie 2006, Ana Maria Petrini a cerut revizuirea deciziei Curtii Supreme. La 5 aprilie 2007, mandatul Monicai Macovei la conducerea Ministerului Justitiei ia sfarsit, iar la 24 aprilie 2007, instanta suprema a anulat sentinta initiala si a recunoscut proprietatea familiei Petrini asupra imobilului.

×