Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Izvoru Mureşului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român "îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei".
Tusvanyos 2013, fără politicieni români
Preşedintele Traian Băsescu având, până acum, o relaţie specială şi îndelungată cu premierul Ungariei, Viktor Orban, şi participând chiar şi lucrările şcolii de vară de la Băile Tuşnad (Tusvanyos) unde anual vin liderii de la Budapesta pentru a susţine discursuri. Anul acesta, deşi invitaţi, oamenii politici din România nu s-au mai prezentat la Băile Tuşnad. Nici Traian Băsescu. A venit, în schimb, premierul Viktor Orban şi a vorbit publicului. Discursul său a fost transmis în direct de Duna TV, putând fi urmărit atât în Ungaria, cât şi în România. După discurs, Orban a răspuns la câteva întrebări legate de relaţia cu Guvernul român şi cu preşedintele Traian Băsescu. Acel Traian Băsescu pe care anul trecut, cu fix o zi înaintea referendumului de demitere, Orban îl salva într-un fel, prin mesajul transmis tot de la tabăra de vară de la Băile Tuşnad, comunităţii maghiare, de a nu se prezenta la vot. După discursul de anul acesta, Orban a afirmat, conform Magyar Nemzet, că relaţia Guvernului român cu cel ungar este “într-o fază de dezvoltare”, iar despre relaţia cu Traian Băsescu a elaborat. “Suntem într-o cooperare deschisă, corectă şi patriotică cu preşedintele român Traian Băsescu, o relaţie stabilită anterior care funcţionează şi acum”.
Băsescu:”E prea mult!”
Luni, prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), Băsescu şi-a dat seama că anul acesta s-a sărit calul. Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: "Niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat", relatează Mediafax.
Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei. "Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult", a continuat preşedintele Băsescu.
El a susţinut că Ungaria a devenit "în momentul de faţă un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor în regiune, nu în România, în regiune", adăugând că politica Budapestei a început să creeze "dificultăţi". "România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei", a continuat Băsescu, potrivit Mediafax.
“Mai sunt şi alţii deranjaţi de politica Budapestei”
Ulterior, preşedintele Traian Băsescu le-a declarat jurnaliştilor prezenţi la Izvoru Mureşului că există mai multe ţări "deranjate" de "politica agresivă a Budapestei". "Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi. România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date la o parte şi Budapesta trebuie pusă la punct", a spus Băsescu.
Întrebat ce se va întâmpla dacă Budapesta nu va înţelege acest lucru, Băsescu a răspuns: "Va înţelege".
Declaraţiile făcute de preşedintele Jobbik, Vona Gabor, la tabăra de vară din judeţul Harghita, potrivit cărora Jobbik nu va renunţa la ideea anulării Tratatului de la Trianon, care a consfiinţit graniţele României de azi, au înfierbântat politicienii şi la Bucureşti, şi la Budapesta. Ministerul român de Externe a reacţionat rapid, cerând o reacţie de la Budapesta, iar Guvernul ungar s-a delimitat de afirmaţiile lui Vona Gabor. Reamintind că acesta este liderul unui partid de opoziţie, care nu are implicare în chestiuni guvernamentale şi transmiţând că Budapesta rămâne ataşată parteneriatului strategic româno-ungar.
Privit din exterior
Presa străină n-a scăpat din vedere inflamările politico-diplomatice din cele două ţări, titrând că “Jobbik irită Bucureştiul. Liderul partidului de extremă dreapta de la Budapesta solicită autonomia maghiarilor din România. Discursul în România al unui politician ungar extremist a creat noi tensiuni între Bucureşti şi Budapesta. Ministerul de Externe din Bucureşti a cerut Guvernului de la Budapesta să se delimiteze de afirmaţiile lui Vona Gabor, preşedintele partidului Jobbik. Vona declarase sâmbătă că ia în calcul un conflict cu România pentru obţinerea autonomiei minorităţii maghiare din Transilvania. Relaţiile bune între statele vecine nu ar reprezenta o prioritate pentru ei, ci mai degrabă protejarea propriei rase”, după cum observau, de exemplu, austriecii de la Die Presse.
“O nouă ruptură între România şi Ungaria. Discursul radical al unui politician extremist aflat în vizită în România a provocat tensiuni între Bucuresti şi Budapesta. Vona a uitat de orice noţiune de diplomaţie. Ministerul de Externe al Ungariei a încercat să explice că Jobbik este un partid de opoziţie şi nu participă la guvernare”, a scris şi Salzburger Nachrichten. Televiziunea austriacă ORF şi cea germană RTL au difuzat şi ele ştiri despre tensiunile româno-ungare, jurnaliştii de la RTL alegând să titreze:”Un extremist obţine o nouă ruptură între România şi Ungaria”.
Cotidianul elveţian Neue Zurcher Zeitung prezintă un amplu reportaj legat de solicitările minorităţii maghiare din România pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. “În dezbaterile publice legate de reforma administrativă au fost mereu două tabere în conflict: reprezentanţii minorităţii maghiare din Transilvania care cereau autonomie teritorială şi majoritatea română care vedea acest lucru ca pe o secesiune şi milita pentru centralizare. România este un stat tânăr, fiindcă teritorii precum Transilvania şi Banatul au aparţinut de Ungaria. De aceea nu este nefondată teama românilor de a acorda autonomie pe criterii etnice, solicitată de o colectivitate etnică. O alternativă interesantă ar putea fi reorganizarea României pe structuri administrative istorice care ar întări identitatea, apartenenţa şi responsabilitatea cetăţenilor”, scrie NZZ.
Lui Tokes nu i-a pronunţat numele
Băsescu nu l-a scăpat din vedere nici pe europarlamentul Laszlo Tokes, care, la şcoala de vară din acest an de la Băile Tuşnad, a cerut Budapestei să asigure “protectorat pentru Transilvania”. Discursul lui Tokes a fost rostit în prezenţa premierului ungar, Viktor Orban, de la acelaşi prezidiu. Însă premierul ungar nu a avut nicio reacţie la solicitarea lui Tokes. În opinia lui Traian Băsescu, "nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea mai zilele trecute ca Transilvania să fie trecută sub protectorat", făcând, evident, aluzie la Laszlo Tokes, dar fără a-i pronunţa numele.
"Am început din păcate de puţină vreme politica de redobândire a românismului în afara frontierelor. Nu avem în intenţii nimic de genul celor nefericiţi susţinuţi de un cetăţean român care nu-şi merită această calitate, cel care mai zilele trecute cerea ca Transilvania să fie trecută sub protectorat", a declarat Traian Băsescu.
Geoană:”Este interes electoral”
Fostul ministru de Externe şi actual senator PSD, Mircea Geoană, a declarat luni pentru Mediafax că atitudinea preşedintelui Băsescu faţă de acţiunile iredentiste maghiare este una determinată de interes electoral şi că acesta ar fi trebuit să ia atitudine atunci când au început "declaraţiile şi acţiunile destabilizatoare". Geoană a precizat că nu este surprins nici de faptul că Traian Băsescu era până astăzi "cel mai bun prieten din regiune al premierului Ungariei, Viktor Orban". "Schimbarea de atitudine a domnului Băsescu, peste noapte, este clar una electorală. Acum un an, la Balvanyos, Traian Băsescu se plimba de braţ cu premierul Orban. Astăzi, îi intreabă pe români de ce nu l-au înjurat pe premierul ungar. În goana sa disperată după publicitate, alimentează un posibil conflict periculos. Astfel de discuţii nu îşi au rostul în România anului 2013, membră a Uniunii Europene", a mai declarat Geoană.
Reacţia UDMR
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, pentru Agerpres, că reacţia preşedintelui Traian Băsescu la adresa Ungariei este supradimensionată, punctând că nu este de acceptat ca un şef de stat să ameninţe cu izolarea o ţară vecină.
"Dacă reacţionează liderii politici, instituţiile, cum s-a întâmplat în cazul lui Vona, Ministerul de Externe şi aşa mai departe, eu cred că rămânem în limitele normalităţii, dar când un şef de stat, comandantul suprem vine şi ameninţă o ţară vecină cu izolarea, cu punerea la punct, cu ceea ce a şi făcut astăzi preşedintele, eu cred că este un pic mult prea mult şi mult prea dur la nişte declaraţii care sunt condamnabile şi le-am şi condamnat, cu care nu pot fiu şi nu suntem de acord şi aici mă refer la declaraţiile lui Vona, care nu au ce căuta într-o societate democratică, pluralistă, care respectă valorile europene şi valorile secolului XXI. Nici reacţia preşedintelui nu a rămas la mare distanţă de această declaraţie şi de aceea spun că nu este de acceptat, de dorit ca un şef de stat să facă astfel de afirmaţii la adresa unui stat", a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a subliniat că liderii Ungariei nu au dat motive pentru o astfel de reacţie din partea preşedintelui Traian Băsescu.
Postarea lui Vona Gabor la Facebook
Vona Gabor a simţit nevoia unor clarificări, postând luni pe pagina sa oficială de Facebook o “scrisoare către politicienii români”, în care afirmă că vorbele sale au fost interpretate greşit de presa din România şi se declară, fără a oferi explicaţii, un admirator al scriitorului Mircea Eliade.
Şi fostul consilier prezidenţial Eckstein Kovacs Peter a comentat afirmaţiile lui Băsescu, spunând că nu sunt de bun augur, completând că un lider ungar a spus trăsnăi, iar şeful statului român şi-a exprimat opiniile nediplomatic.
Reprezentanţii Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi-au exprimat profunda îngrijorare pentru "declaraţiile rasiste şi incitatoare" pe care liderul partidului radical naţionalist Jobbik din Ungaria, Gabor Vona, le-a făcut sâmbătă la Borzont şi a solicitat instituţiilor abilitate ale statului să se autosesizeze pentru a lua măsurile care se impun.
Moldovenilor le-a promis unirea
Preşedintele Băsescu a ţinut să se adreseze populaţiei Republicii Moldova şi de la Izvoru Mureşului, afirmând că “moldovenii pot cere unirea şi o vor avea”, şeful statului făcând o declaraţie similară şi la Chişinău, în urmă cu circa trei săptămâni, relatează Mediafax.
"Este şi o problemă în ceea ce priveşte Constituţia Republicii Moldova, în ea se vorbeşte doar despre moldoveni şi limba moldovenească", a afirmat Băsescu. "Eu sper şi cred că de la cetăţenii Republicii Moldova trebuie să pornească corectarea. Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populaţia Republicii Moldova un filon sănătos de români, dar marea majoritatea a populaţiei nu doreşte unirea cu România. Cereţi unirea şi o veţi avea, dar cereţi-o", a declarat Băsescu, fără a explica modul în care aceasta s-ar putea realiza. Acesta a adăugat că în România nu există niciun partid care să nu dorească unirea, dar în Republica Moldova cel mai mare partid este antieuropean şi anti-NATO, precizează Mediafax.
