Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dupa Polonia, iata ca si Romania se bazeaza pe gazele de sist pentru a-si asigura independenta energetica fata de Rusia, in ciuda polemicilor privind riscurile potentiale pentru mediu si sanatate, comenteaza agentia France Presse.
France Presse remarca faptul ca joi, peste 2.000 de persoane au manifestat la Barlad contra proiectului de explorare al grupului american Chevron in regiunea lor, denuntand riscurile de poluare.
Agentia franceza i-a solicitat opinia in acest sens presedintelui Agentiei romane pentru Resurse Minerale (ANMR), Alexandru Patruti. ANMR tocmai a lansat un studiu de evaluare a potentialelor rezerve, iar un raport al Agentiei americane de Informatii privind Energia apreciaza ca resursele Romaniei, Bulgariei si ale Ungariei totalizeaza 538 de miliarde de metri cubi. Bucurestiul viseaza deja sa renunte la costisitoarele importuri de gaze rusesti, comenteaza AFP. Mai multi giganti energetici stau la coada, printre care americanii de la Chevron, canadienii de la Sterling Resources si ungurii de la MOL.
Chevron, care a obtinut o concesiune pe 600.000 de hectare in regiunea Barlad, vrea sa inceapa acolo explorarile inca din cel de-al doilea semestru al lui 2012, daca obtine autorizatiile. "Gazul de sist reprezinta o oportunitate majora pentru Romania', a declarat pentru AFP directorul pentru Romania al Chevron Upstream Europe, Thomas Holst, citand printre avantaje securitatea energetica, atragerea de investitii si crearea de locuri de munca. Chevron trebuie sa aleaga acum locul pentru primele forari exploratorii. Sunt in studiu trei, dar Holst prefera sa nu le precizeze, pentru a nu supune localnicii "unor presiuni inutile', noteaza AFP.
Pentru ca metoda de extractie, fracturarea hidraulica, este acuzata de aparatorii mediului ca ar polua panzele freatice, ca ar fragiliza solurile si ca ar favoriza chiar producerea de cutremure de pamant.
Numai ca, daca promite sa se alinieze la regulile UE, Romania nu dispune in acest moment de o legislatie specifica pentru gazul de sist, comenteaza AFP. Chevron s-a declarat decisa sa respecte legile romanesti si europene. Dar primarul din Barlad, Constantin Constantinescu, nu vrea ca grupul american sa sape in jurul localitatii sale. "Dupa mine, impactul negativ al acestei activitati este mai important decat pseudo-prosperitatea promisa', a declarat el pentru AFP, reprosand companiei Chevron ca nu a informat comunitatea locala in legatura cu proiectele sale.
Citește pe Antena3.ro
Europa de Est este divizata in privinta gazelor de sist
Potential bogate in gaze de sist, tarile Europei de Est sunt divizate in privinta exploatarii acestei surse de energie neconventionala: de la sustinerea totala a Poloniei, pana la interzicerea de catre Bulgaria a controversatei tehnici de extractie, comenteaza AFP.
Procedura de fracturare hidraulica consta in injectarea cu presiune puternica in sol a unor cantitati enorme de apa cu nisip si de aditivi chimici pentru extragere a gazului. Trei polonezi din patru se declara in favoarea proiectelor de explorare.
Potrivit unui raport al Institutului National de Geologie (PIG), Polonia dispune de zacaminte exploatabile evaluate la 1.920 de miliarde de metri cubi maximum, estimare care o plaseaza pe locul al treilea printre tarile europene bogate in gaze de sist, dupa Norvegia si Olanda.
Varsovia a eliberat pana acum 100 de concesiuni de exploarare, inclusiv gigantilor Chevron, Exxon Mobil si ConocoPhillips.
In Romania, Chevron dispune de concesiuni in doua regiuni.
In Republica Cehna, societatile britanice Hutton Energy si Cuadrilla au obtinut acceptul pentru testari, dar ministrul Industriei, Martin Kuba, este sceptic in privinta importantei zacamintelor.
Bulgaria a interzis in ianuarie fracturarea hidraulica si a retras companiei Chevron o prima autorizare, evocand "insuficienta datelor care garanteaza protectia mediului'.
Mii de bulgari au manifestat in intreaga tara, exprimandu-si temerile in legatura cu procedurile de extractie, comenteaza AFP, care citeaza, de asemenea, opinia unui geolog roman, Mihai Saramet, de la Universitatea din Iasi. Acesta impartaseste in parte ingrijorarile bulgarilor, mai ales in ceea ce priveste riscul de a se produce cutremure de pamant prin fracturarea hidraulica, dar este de parere ca riscurile ar putea fi eliminate gradual datorita progreselor tehnologice.
