Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ridicată în 1915 ca simbol al protecţiei graniţelor Imperiului Austro-Ungar faţă de România, statuia “Gardianul Carpaţilor” a fost incinerată de Armata Română la intrarea în Transilvania, în 1918, şi a fost interzisă de autorităţile române în ultimii 95 de ani. Până vineri, 5 iulie, când statuia a fost dezvelită în localitatea Şoimeni, judeţul Harghita, în prezenţa liderilor Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), a reprezentanţilor Bisericilor Maghiare din Transilvania şi a formaţiunilor politice maghiare din România: Uniunea Democrată a Maghiarilor din Transilvania (UDMR), Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) şi Partidul Civic Maghiar (PCM). “Confecţionată din lemn, statuia originală de la Cluj-Napoca a fost incinerată de Armata Română în 1915, dar ea a renăscut din propria-i cenuşă şi veghează din nou asupra capetelor de la răsărit”, notează portalul itthon.ma.
Apel la unitate
Primarul comunei Păuleni-Ciuc, din care face parte şi satul Şoimeni, a mulţumit tuturor celor care au contribuit la acest eveniment. “Maghiarii trebuie să adune putere pentru lupta împotriva reorganizării administrativ-teritoriale şi a modificării Constituţiei care pun în pericol comunitatea noastră. Gardianul Carpaţilor ne va proteja libertatea şi credinţa şi ne va da puterea să îndeplinim misiunea poporului nostru. Gardianul Carpaţilor trebuie să ne facă mai uniţi, deoarece direcţia trebuie să fie comună. Doar aşa puteam avea un Ţinut Secuiesc puternic şi un viitor mai bun”, a declarat primarul Ferencz Csaba.
Împotriva reformei administrative
În discursul său, preşedintele CNS a transmis un nou mesaj Guvernului de la Bucureşti. “Urmează vremuri de răscruce, dar nu trebuie să ne temem, fiindcă avem puterea să ne autoapărăm. Vom arăta Guvernului României, Europei şi lumii întregi că nu pot face ce vor cu maghiarii din Ardeal. Nu vom renunţa la ultimele graniţe, nu vom permite contopirea Ţinutului Secuiesc într-o regiune unde procentul secuilor să scadă sub 30%. Trebuie să stopăm acest proces, iar asta depinde doar de noi”, a spus Izsak Balazs.
Mesajul statuii
Borboly Csaba a subliniat că se află la acest eveniment în calitate de preşedinte UDMR al scaunului Ciuc şi nu în cea de preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita. “Nu există maghiari buni şi răi. Suntem mulţi, şi oriunde ar lipi Ţinutul Secuiesc, noi vom rămâne mulţi, fiindcă numărul nostru nu scade ca în alte judeţe. Mesajul acestei statui este să ne ocupăm în continuare de apărarea Carpaţilor, aşa cum au făcut-o strămoşii noştri”, a precizat Borboly. “Libertatea este a acelora care sunt suficient de curajoşi s-o proclame. Problema noastră este că oamenii sunt mai curajoşi decât liderii lor politici. Indiferent de apartenenţa noastră politică şi religioasă ar trebui să batem cât mai multe cuie simbolice în statuia unităţii secuieşti, ca acest Gardian al Carpaţilor să nu fie doar un monument de artă, ci un simbol al puterii, capacităţii şi renumelui nostru”, a spus preşedintele PCM Harghita, Salamon Zoltan.
“Apărarea Carpaţilor”
“Fericită este acea naţiune, care timp de un mileniu a avut protectorii săi. Noi, secuii, am fost gardienii graniţelor şi ai ţării noastre. Ne-am îndeplinit datoriile. Nu a fost vina secuilor sau a strămoşilor noştri că dintr-o dată graniţa ne-a fugit de sub picioare. Pentru noi ţara şi patria au rămas aceleaşi. În inima noastră liniile graniţelor sunt trasate la fel ca acum 1000 de ani. Această graniţă o apărăm şi acum, chiar dacă numai noi credem în ea. Cât vom crede, ea va fi acolo şi va trebui apărată. Astăzi nu sunt necesare armele, ci credinţa, convingerea, cultura, cuvintele şi acţiunile potrivite. Suntem cu toţii gardieni, chiar dacă vrem sau nu să recunoaştem asta”, a subliniat preşedintele PPMT Harghita, Sorban Attila. Preşedintele Organizaţiei Mondiale a Maghiarilor a amintit celor prezenţi că străbunicul său a fost viceprimarul Clujului în momentul intrării Armatei Române şi a fost martor la incinerarea statuii. “Suferim şi astăzi din cauza Trianonului, dar este de datoria noastră să schimbăm ceva la această stare”, a spus Patrubany Miklos, citat de itthon.ma.
Istoricul statuii
Statuia originală a fost realizată din lemn de cioplitorul Szaszak Ferenc în 1914. Ea a fost dăruită de moşierul Lyka Dome oraşului Cluj-Napoca, dar a fost dezvelită abia la data de 18 august 1915, cu ocazia celei de-a 85 zi de naştere a Împăratului Franz Joseph. Tradiţia spune că văduvele şi orfanii aveau dreptul să bată câte un cui în statuie în speranţa că le va merge mai bine. În cadrul ceremoniei de dezvelire, primul cui a fost bătut în numele Împăratului Franz Joseph de groful Bethlen Odon, care a donat cu această ocazie 1000 de coroane. În 1918, statuia a fost incinerată şi distrusă complet de Armată Română, ridicarea ei fiind interzisă. După 1989, reprezentanţii minorităţii maghiare au încercat să relanseze procedurile de ridicare a statuii, însă acest lucru nu s-a realizat. Astfel, statuia a fost relocată în Ungaria, în localitatea Szilvasvarad. Vineri, 5 iulie, o copie fidelă a statuii de 6 metri, realizată de cioplitorul Horvath Beres, a fost dezvelită în Şoimeni. Ordinul “Gardienii Carpaţilor” a fost instaurat pentru prima dată de Principele Arpad, menirea lui fiind de a apăra pasurile şi cheile Carpaţilor de eventualii cotropitori.
Citește pe Antena3.ro
