x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce cumpără George Soros cu un miliard de dolari

0
Autor: Diana Scarlat 28 Ian 2020 - 11:14
Ce cumpără George Soros cu un miliard de dolari
Vezi galeria foto


Științele socio-umane sunt „Cenușăreasa” finanțărilor pentru studii universitare și pentru cercetare, tocmai pentru că „nu aduc rezultate palpabile, imediate”, așa cum motivează reprezentanți ai guvernelor mai multor state, nu doar cei din România. Totuși, de ce ar da George Soros încă un miliard de dolari pentru a cumpăra creiere ignorate de autoritățile unor state, dacă exact expertiza lor este considerată inutilă? În timp ce „palpabil” și imediat este considerat doar domeniul tehnic, cel mult economicul, domenii precum comunicarea, sociologia, științele politice, filosofia sau psihanaliza rămân fără bani de la stat, dar imediat primesc o ofertă de nerefuzat de la miliardarul neomarxist al lumii. Prima universitate din România care a acceptat oferta lui Soros este SNSPA.

 

George Soros a anunțat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, că va mai dona un miliard de dolari pentru a finanța o nouă rețea de universități „care să promoveze valorile liberale”, invitând direct Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA) să se alăture grupului. A doua zi, SNSPA a dat un comunicat prin care a anunțat că acceptă propunerea, dar acest lucru s-a întâmplat și în contextul în care noul secretar de stat pentru Cercetare, din Ministerul Educației, anunțase, cu doar două zile înainte, că cea mai mare parte a fondurilor pentru cercetare se vor duce către partea tehnică și către noile tehnologii, în timp ce științele socio-umane rămân la coada clasamentului. George Soros ne arată încă o dată că pe el îl interesează în primul rând inteligența umană, în timp ce toată lumea investește în noile tehnologii și în inteligența artificială. Din punct de vedere al Resurselor Umane, deja se pune problema unei departajări între ceea ce se produce – palpabil, vizibil imediat – și cine conduce companiile, finanțările, lumea, în general. Miliardul de dolari aruncat pe piață de George Soros săptămâna trecută arată că „inutilul” este foarte valoros. „Inutilii” unei țări devin specialiștii în comunicare, politică, marketing, publicitate etc, care se vor forma cu fonduri de la George Soros, care vor face cercetare cu aceiași bani și care vor rezista într-un fel de stat paralel, în fiecare țară care nu mai alocă fonduri pentru științele pe care le consideră inutile.

 

Oportunitate prost înțeleasă?

Din punct de vedere al oportunității și al pragmatismului investiției pe care o face din nou miliardarul, prin Open Society Foundations, ar trebui cel puțin să se refacă analiza care a condus la ștergerea științelor socio-umane de pe lista priorităților, tocmai pentru că astfel de finanțări ne anunță că acolo este cheia succesului. Din punct de vedere logic, mașinile sunt conduse de oameni, chiar dacă vorbim despre un viitor apropiat în care roboții vor construi tot, iar automobilele vor circula pe bază de inteligență artificială. După ce s-a ajuns la această concluzie, iar fondurile marilor companii multinaționale și ale guvernelor au fost direcționate către cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, totuși, cel mai mare oportunist al planetei a pariat pe oameni, încă o dată, după ce deja a creat „omul nou” despre care vorbesc astăzi toate teoriile conspirației.

 

Ce fac științele umaniste cumpărate de Soros

Studiile sociologice, de exemplu, sunt făcute de specialiștii nefinanțabili de către guvernele mai multor state, dar care primesc fonduri de la Open Society Foundations. Deși pare o analiză matematică, cercetarea sociologică nu este doar cea bazată pe anchete făcute pe eșantioane de populație, iar cel mai important rol în analiză îl are omul, nu eșantionul, nu chestionarul sau calculatorul. Factorul de decizie, întotdeauna este omul, pentru că de el depinde interpretarea, chiar dacă există indicatori măsurabili. Astfel, dacă studiile sunt direcționate către o anumită țintă prestabilită, toate celelalte decizii politice, inclusiv pentru investițiile cele mai importante, se vor face pornind de la această bază de cercetare. Dar tot în științele socio-umane se încadrează Comunicarea și Publicitatea, care deja schimbă mentalități, la nivel global, iar laboratoarele în care se fac cercetări pentru a se crea o cât mai bună politică de vânzări, pentru diverse companii, au recunoscut deja câteva dintre metodele folosite pentru a „globaliza gusturile” și pentru a crea noile tendințe de pe piață, astfel încât să-și asigure o creștere a volumului de vânzări, a cifrei de afaceri și a profitului, pe termen lung.

 

Cine va mai lucra în companii

De asemenea, în științele socio-umane intră și specialiștii în HR, de care depinde dacă în politică sau la conducerea unor mari companii vor ajunge oameni care pot schimba lucrurile, în bine sau în rău, în funcție de mei multe perspective. Deja se discută, la nivel global, despre sisteme create pornind de la universități și stagiile de practică, pentru a avea acces în anumite medii și în anumite corporații. Nu mai sunt admiși, de circa 10 ani, în marile corporații, decât specialiștii formați în sistemul din care face parte respectiva corporație, iar această situație se dezbate la nivel de experți în HR. Dacă până acum consideram că este nevoie de studii aprofundate, indiferent de universitatea la care se fac, pentru a avea acces la locurile de muncă din domeniul în care ne-am pregătit, ar trebui să luăm în considerare aceste dezbateri din HR, pentru că deja se pune problema altfel: nu mai contează nivelul de pregătire profesională, ci doar acceptabilitatea. Iar această acceptabilitate ține de încadrarea în paradigma pe care o reprezintă grupul – care poate fi corporația. Practic, în HR se ia în calcul mai mult felul în care gândesc angajații, viziunile, opiniile politice, preferințele sexuale, raportarea la religie, nu valoarea profesională. Pornind de aici, putem înțelege că George Soros nu alocă degeaba un miliard de euro pentru a finanța universități și cercetarea în științele socio-umane, ci își pregătește viitorii lideri care vor conduce corporațiile, guvernele și lumea, în ansamblul ei.

 

Viitorul e plătit din fonduri private

Comunicarea include – așa cum deja știe toată lumea – manipularea și dezinformarea. Este o componentă esențială în strategiile de PR, care au puterea să creeze sau să distrugă, inclusiv state, așa cum s-a mai întâmplat. Comunicarea face parte din categoria științelor socio-umane pe care guvernele mai multor state le subfinanțează, dar pentru care George Soros mai dă un miliard de dolari, luând sub aripa lui protectoare universitățile care pregătesc viitorii specialiști în Comunicare.

 

Științele socio-umane formează ideologii și "Școli de gândire" de la care pornesc noile mentalități.

 

Citeşte mai multe despre:   george soros

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANAF: 7 milioane de documente au fost depuse de contribuabili prin platforma online

ANAF: 7 milioane de documente au fost depuse de contribuabili prin platforma online
Contribuabilii au depus circa 7 milioane de documente electronice în acest an prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), ceea ce reprezintă dublu față de media ultimilor cinci ani,...

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungesc

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus se prelungesc
Înscrierea persoanelor juridice în cadrul Programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus a fost prelungită până la 20 noiembrie 2020, transmite Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Mai exact este vorba despre...

Previziuni sumbre pentru economia României: Deficit bugetar istoric. Șomajul va depăși 7%

Previziuni sumbre pentru economia României: Deficit bugetar istoric. Șomajul va depăși 7%
România va ajunge la un deficit bugetar istoric de 9,5% din PIB în 2020, economia se va contracta cu 5% în acest an, iar șomajul va urca la 7,3% în 2021, sunt estimările Agenției europene de...

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE

România, printre cele mai mici venituri fiscale din UE
Veniturile fiscale colectate de Guvern din taxe, impozite și contribuții sociale au avut, în România anului 2019, o pondere de 26,8% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Eurostat. Această cifră ne...

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere

Bursele internaționale afectate de pandemie. BVB în scădere
Bursa de Valori București (BVB) se află, în prezent, pe un trend descendent din cauza răspândirii infecției cu COVID-19. Și marile piețe bursiere din lume manifestă același declin, după cum arată Raportul...

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor

Cum evoluează proiectul de Lege 5G din România + observaţiile Ministerului de Justiţie şi efectele lor
Proiectul de Lege 5G Puteţi găsi aici Proiectul de Lege 5G, un proiect de act normativ, care urmăreşte stabilirea unui mecanism de autorizare prealabilă a producătorilor de tehnologii, echipamente şi...

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor

Criza COVID-19 frânează câștigurile băncilor
Diferențele dintre dobânzile acordate de bănci la depozite și cele aplicate la credite au scăzut în perioada de pandemie, atât pentru companii, cât și pentru populație, la instrumentele în lei. În euro,...

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru

Trei din 10 români muncesc stresați de cronometru
Galerie Foto Timpul de muncă și sarcinile de serviciu sunt organizate, în România, în așa fel încât peste 2,5 milioane de persoane ocupate lucreazǎ întotdeauna sau în mod frecvent sub presiunea timpului. Cei mai mulți str...

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă

Petrom: Rezultate slabe, criza continuă
Grupul OMV Petrom a raportat pe primele nouă luni ale acestui an rezultate inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut, în contextul crizei COVID-19, una departe de a se fi încheiat. Profitul net a...

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici

Candidații la angajări acceptă și salarii mai mici
Piaţa muncii s-a schimbat complet în ultimul an, iar candidaţii încep să facă anumite concesii atunci când vor să se angajeze, cum ar fi să accepte salarii mai mici sau posturi inferioare, potrivit unui studiu...

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi

Vinuri: suntem în top la producție, nu și la exporturi
România ocupă locul 3 în Uniunea Europeană și locul 13 mondial la producția de vinuri, însă nu apare între primele 15 țări exportatoare, arată estimările Organizației Internaționale a Vinului (OIV) pe...

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere

Adrian Oros: Mulţi fermieri lucrează ilegal suprafeţele altor proprietari, iar plata pentru arendă nu e la vedere
Mulți fermieri lucrează ilegal suprafețele altor proprietari de terenuri Agricole, proprietari care încasează subvențiile agricole, iar plata pentru arendă nu este trecută la vedere în contractele de arendă, a...

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia

Florin Cîțu despre inflație și dobânzi. Ce se va întâmpla cu economia
Inflația nu va crește iar dobânzile vor scădea în perioada următoare. Totodată, România nu va mai reveni la o blocare masivă a populației în case iar economia nu se va închide, potriviit ministrului...

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor

România, printre statele UE cu cel mai mic procent din PIB al taxelor și impozitelor
Taxele și impozitele reprezentau 41,1% din PIB în 2019, în statele din UE, mai reduse decât în anul precedent, când s-au situat la 41,2%, arată Eurostat. Cel mai scăzut procent a fost în Irlanda -...
Serviciul de email marketing furnizat de