Casa, masa si covorul fermecat

De unde vine el, covorul slujea de pereti, de masa si de invelitoare… Nu e de mirare atunci ca s-a nascut povestea covorului fermecat, care putea sa zboare dincolo de toate granitele fizice, sa-si poarte povestea si farmecul in cele patru vanturi. Si a zburat atat de departe pana a ajuns azi la picioarele noastre.

ARTA. Jean-Leon Gerôme - The Carpet Merchant

UN PLOCON ORIENTAL… Originile covorului sunt fundamental orientale. Pe de-o parte se crede ca a aparut fie intr-o epoca primitiva, in sanul unor triburi nomade care il teseau la razboaie rudimentare orizontale si il foloseau doar pentru a se apara de frig sau de soare. Pe de alta parte, e foarte posibil ca aceasta tesatura sa aiba o functie decorativa de la bun inceput si sa fie rodul unor civilizatii sedentare mai evoluate, care cunosteau tehnicile teserii la razboiul vertical. Cu functie estetica sau doar utila, covorul a intrat in viata oamenilor si a ramas acolo ca un reper de civilizatie. Un reper prezent intr-o multitudine de forme si realizat cu tehnici din ce in ce mai complicate, cum ar fi tesutul cu noduri. Asa erau realizate chilimurile pe care egiptenii le foloseau pentru acoperirea pardoselilor, peretilor sau in loc de usi. Aceleasi chilimuri au devenit pentru islamici materiale de constructie, finisajul interior al corturilor popoarelor nomade ce aveau nevoie sa se izoleze de caldura zilei sau de inghetul noptii desertice. Mai tarziu, cand au inceput sa construiasca palate si moschei, covorul a devenit obiect de arta si ofranda spirituala - nucleul constructiei.

MOSTENIREA PREZENTULUI. Covoarele originale din Persia (Iran), Turcia, Rusia, India sau China sunt si azi la moda. Aceste tesaturi din lana, bumbac sau matase sunt vandute cu titlu de "antichitate" la preturi exorbitante, si doar colectionarilor. Fara sa fie foarte vechi, tesaturile realizate in mod traditional sunt foarte scumpe. Poate si din acest motiv, in designul interior modern covorul are doar o prezenta simbolica: de mici dimensiuni, neacoperind in intregime pardoseala unei camere, delimiteaza de obicei anumite zone ale unei camere (zona de primire a oaspetilor, zona in care se ia masa etc.). Pe langa aceasta functie orientativa, covorul are indatorirea exclusiva de a decora: modelul grafic sau jocul de culori pe care acesta se sprijina poate reprezenta un accent in compozitia cromatica a spatiului interior si aceasta din simplul motiv ca un covor se schimba mai usor ca zugraveala. Daca suntem in posesia unui covor foarte pretios vom avea grija pe ce anume il asezam (piatra, gresie sau parchet) dar nu vom reorganiza intreaga casa in jurul lui. Dimpotriva, va trebui sa alegem covorul care se potriveste cel mai bine formei camerei in care vrem sa-l asezam: intr-o camera in care peretii nu formeaza unghiuri drepte ne va fi greu sa plasam un covor cu forma geometrica riguroasa; dimpotriva, cand avem de-a face cu o camera ingusta, cu peretii inegali, vom alege un covor cu forma cat mai regulata, pentru a nu accentua si mai mult disproportiile spatiului.

COVOR FERMECAT - SPATIU DECORAT. Chiar daca multa lume prefera mocheta clasicului covor, acesta nu ramane de caruta in topul decoratiunilor. E suficient un mic experiment sa va convinga de aceasta. Veti vedea ca daca scoateti dintr-o camera mochetata tot mobilierul care umple si infrumuseteaza spatiul, aceasta va fi pur si simplu o camera goala. In schimb, camera in care ramane doar un covor, dupa excluderea mobilierului, pare inca locuita, pastrand o parte din personalitatea celui care l-a ales si l-a indragit…