Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Puţin peste 1,5 milioane de imobile au poliţe de asigurare la cutremur sau inundaţii din cele 8,5 milioane de locuinţe din România. Adică aproape 18%. Deşi este obligatoriu încheierea unei asigurări minimale, PAD, românii nu sunt dispuşi să dea bani pentru aşa ceva. Realitatea e că multe firme de asigurări nu ar avea de unde să achite daunele în cazul unui cutremur major, similar celui din 1997.
Un seism devastator ar ar produce pagube de peste 11,8 miliarde de lei, echivalentul a 2,6 miliarde euro, bani pe care asiguratorii ar trebui să-i plătească celor care au poliţe, bani pe care nu-i au. Testele de stres făcute de Autoritatea de Supraveghere Finnaciară (ASF) pe 13 mari companii arată că în cazul unui seism major, o singură firmă,ar putea să-şi onoreze obligaţiile către asiguraţi, restul nu au suficienţi bani. Nici măcar Polul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) care oferă poliţele obligatorii nu are suficiente fonduri, îi lipsesc 400 de milioane de euro pentru a face faţă cu bine despăgubirilor pe care trebuie să le achite în caz de cutremur. Însă, directorul general PAID, Nicoleta Radu – Neacşu spune că de la data la care au fost efectuate aceste teste, primăvara lui 2015, şi până astăzi lucrurile s-au schimbat. „ Respectăm toate normele de solvabilitate posibile. Avem, la PAID, un program de reasigurare de 500 de milioane de euro, deşi, calculele arată că pentru un cutremur precum cel din 1977 avem nevoie de 400 milioane de euro”, a declarat Nicoleta Radu – Neacşu.
Situaţia nu arată prea bine nici în cazul unor inundaţii majore. Doar trei companii-Allianz, Generali şi ING ar avea bani să plătească despăgubiri.
Primăriile nu respectă legea
În România, există două tipuri de asigurări pentru casă: asigurarea obligatorie şi cea facultativă. Cea obligatorie acoperă trei riscuri de bază :inundații, cutremur şi alunecări de teren şi costă 20 de euro pe an pentru locuinţe din tip cărămidă sau beton armat şi 10 euro pe an pentru cele din cărămidă nearsă, paiantă. Suma asigurată este de 20.000 de euro pentru locuinţele din beton şi de 10.000 de euro pentru cele de pământ. Cine doreşte să-şi asigure casa pentru sume mai mari sau la alte riscuri, cum ar fi incendii, furturi, inundaţii provocate de spargerea conductelor etc, trebuie să-şi facă şi o asigurare facultativă.
La finele lunii iulie existau 1,79 milioane de poliţe facultative în valoare totală de 169 milioane de lei, potrivit ultimului raport al ASF. Asta înseamnă că poliţa medie este de 100 de lei pe an. În paralel, pe piaţă mai erau 1,5 milioane de poliţe PAID în sumă totală de 57,1 milioane de lei, potrivit datelor ASF. Deşi aceste poliţe sunt obligatorii primăriile nu fac nimic pentru a aplica legea de frică că-şi pierd electoratul. Legislaţia prevede că PAID va pune semestrial la dispozitia primăriilor lista cu cei care au încheiat poliţe obligatorii, iar primăriile vor trimite scrisori de înştiinţare şi amenzi către cei care nu au PAD.
Asiguratorii păstreză multe riscuri
Companiile de asigurare nu păstrează toate riscurile pe care şi le asumă prin poliţele de asigurare pe care le emit şi obişnuiesc să transfere o parte din acestea unor companii specializate, în general companii străine, cu forţă financiară semnificativ mai mare, numite reasiguratori. Problema este că anul trecut valoarea primelor cedate în reasigurare de societăţile de asigurare din România a scăzut cu 18% faţă de 2013, până la 1,934 miliarde lei, potrivit unui raport al ASF. Asta înseamnă că
asiguratorii români şi-au asumat şi păstrează mai multe riscuri pe politele subscrise şi în cazuri majore, precum cutremur devastator sau inundaţii pe suprafeşe extinse, vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din propriul buzunar.
• Proprietarii de locuinţe care nu încheie asigurarea împotriva dezastrelor naturale trebuie sancţionat de primări cu amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei.
• Primarii nu aplică legea şi nu dau amenzi de frică că-şi pierd votanţii
Imobilele cu “bulină roşie” nu pot fi asigurate printr-o poliţă PAD şi nici prin una facultativă. Autorităţile vor să forţeze astfel proprietarii acestor clădiri să le consolideze, în condiţiile în care programul de consolidare bate pasul pe loc.
Începând din luna iulie a acestui an, societăţile de asigurare nu mai pot să încheie poliţe facultative pentru locuinţele care nu au asigurare obligatorie, potrivit Legii 191/2015. Asigururatorii se plâng că această prevedere îi va face pe mulţi să renunţe şi la asigurările de incendiu sau furt.
Poliţa PAID s-ar putea scumpi de la anul
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) analizează, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR), oportunitatea introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare, a declarat director general PAID România."În momentul acesta analizăm, împreună cu UNSAR şi ASF, şi această posibilitate. Noi am făcut un studiu de impact care are în vedere mai multe scenarii de dezastru şi pentru diverse scenarii apar mai multe posibilităţi. Analizăm în momentul de faţă această oportunitate a introducerii unei franşize din suma asigurată sau a măririi primei de asigurare. Nu este luată încă o decizie", a precizat Nicoleta Radu – Neacşu. Acesta nu a dorit să ofere detalii legat de cuantumul eventualei majorări a primei sau de nivelul franşizei.
