Evaziunea fiscala in domeniul petrolier a scazut de la 40% in 2002 la 20% anul trecut, potrivit datelor Autoritatii Nationale de Control. Ionel Blanculescu, presedintele Autoritatii Nationale de Control (ANC), spune ca acum a venit randul banilor negri din paradisurile fiscale sa fie scosi la lumina.
DAN CONSTANTIN, CATALIN BUDESCU
Jurnalul National: Domnule ministru, care sunt directiile de control pe care se focalizeaza ANC acum?
Autoritatea Nationala de Control (ANC) desfasoara controale pe cinci directii importante in care evaziunea fiscala s-a manifestat preponderent: tranzactiile cu produse petroliere, alcool si bauturi alcoolice, tigari si cafea, constructii si operatiuni de import-export. Am incercat sa concentrez eforturile Garzii Financiare pe aceste directii si nu pe controale gen âstanduri in complexul Europa".
Care este gradul de coruptie estimat de dumneavoastra in randurile lucratorilor vamali si ale comisarilor Garzii Financiare?
Gradul de coruptie este la aceasta ora de circa 5%-10% din personalul existent la Garda Financiara si Vama. In Garda Financiara lucreaza acum 1.000 de comisari, comparativ cu circa 60.000, cati sunt in sistemul similar italian, iar in sistemul vamal 4.400 de angajati. Principala preocupare a noastra este ca tot acest sistem sa fie curatat de acest flagel iar cuvantul coruptie sa nu mai fie pronuntat alaturi de Garda si Vama.
Cum veti âcurata" acest sistem si care sunt ultimele date despre cei banuiti sau cercetati?
Avem doua directii de control intern pentru depistarea acestora. Astfel una este realizata impreuna cu diferite servicii secrete, fiind sub supraveghere si monitorizare un numar de 68 de comisari din Garda Financiara si 107 de lucratori vamali. Iar cealalta directie de actiune este pentru cei aflati deja in cercetare, in numar de 13 comisari si 124 de vamesi. De aici provine si procentul pe care vi l-am spus mai devreme.
Imunitate pentru denuntatori
Ati anuntat recent un control amplu asupra situatiilor locative ale functionarilor din vama si garda. Ce informatii puteti sa-mi mai oferiti si de asemenea explicati-mi cum se desfasoara o âspaga" la un control al Garzii?
Va spun ca am hotarat sa acord si imunitate din punct de vedere al organelor de control pentru toti cei care ofera informatii despre acte de coruptie a comisarilor de Garda Financiara. Eu am informatii din tara ca unii dintre comisarii Garzii Financiare cer foloase necuvenite de la firmele controlate. De aici a pornit si controlul intern inceput in luna noiembrie, cand am cerut un raport de verificare a posibilelor conflicte de interese a 320 de comisari din 27 de judete, descoperindu-se abateri la 57 de comisari. Cu certitudine este doar varful aisbergului. Acelasi control a fost facut si la vama. Acum analizam situatia locativa a tuturor angajatilor. Vrem sa aflam de unde au unii dintre functionarii din garda si vama, bugetari, de altfel, tot felul de imobile care mai de care mai luxoase si cum de au ajuns sa si le permita din salariul de bugetar obtinut.
Sa inteleg ca gradul real de coruptie este undeva in jur de 10-20% din totalul personalului din cele doua institutii?
Da, procentul estimat de mine se ridica la un nivel de circa 5%-10% dintre lucratorii din vama si garda care au fost dovediti si pentru care avem probe si cam inca 10% aflati sub supraveghere si monitorizare. Asa cum este cazul vamii Bucuresti, unde avem sub o supraveghere atenta un numar de lucratori vamali banuiti de acte de coruptie, fiind in principiu doar o chestiune de timp pentru a fi si anchetati si deferiti justitiei.
Economia subterana in scadere
Care este nivelul economiei subterane din Romania?
Economia subterana reprezinta un procent intre 8%-15% din nivelul PIB-ului in Uniunea Europeana. In Romania procentul estimat pleaca de la un 18% si ajunge pana la circa 40%, mai apropiat poate de un 25% real din PIB. Acest procent este realizat de activitati criminale gen trafic de droguri, armament, prostitutie si contrabanda. Intre aceste infractiuni grave se vehiculeaza sume uriase de bani, de ordinul a circa 12,5 miliarde de euro.
Una dintre cele mai mari surse de evaziune fiscala este cea a pietei neagre a comercializarii combustibililor. Care este valoarea acesteia si ce progrese ati inregistrat pentru stoparea acestui fenomen?
Piata petrolului din Romania are o valoare estimativa de circa 3,7 miliarde de euro. In anul 2002 evaziunea fiscala in acest domeniu era de 600 milioane euro (40%), anul trecut piata neagra a combustibililor a fost de 300 de milioane euro (20%) datorita actiunilor noastre. Scaderea a fost de circa 50% datorita in primul rand operatiunilor fara precedent pe care le-am desfasurat. Numai anul trecut am reusit sa descoperim un prejudiciu de aproape 400 de miliarde de lei din combustibilul neaccizat in cazul rafinariilor controlate, asa cum fost cazul controlului desfasurat anul trecut la trei rafinarii - Vega, Astra si Steaua Romana din Prahova.
Care mai este situatia firmelor off-shore din Romania pe care ati anuntat ca le controlati?
Nu ne-am apucat sa controlam toate firmele off-shore din Romania, ci doar pe cele despre care sunt banuite si avem informatii ca desfasoara afaceri ilegale. Acestea implica diferite metode de spalat bani si evaziune fiscala. Exista in lume 62 de paradisuri fiscale care nasc off-shoruri si care au afaceri si in Romania. Avem acum in cercetare impreuna cu cei de la Crima Organizata doua operatiuni in care sunt folosite societati off-shore. La conducerea acestora sunt cetateni arabi iar suma banuita a fi spalata prin aceste societati se ridica la circa 60 milioane de dolari.
Contrabanda cu alcool a ramas o sursa importanta de evaziune. Care sunt formele de manifestare a acesteia?
Un alt domeniu in care evaziunea fiscala a fost puternica este cel al contrabandei cu alcool. Principalele forme de evaziune fiscala descoperite privesc sustragerea de la plata obligatiilor prin neevidentierea corecta in contabilitate a operatiunilor economice. De asemenea, alte metode sunt cele de infiintare si cesionarea unor firme-fantoma folosite apoi pentru diverse activitati, distrugerea unor documente contabile, folosirea unor evidente duble sau a unor bilanturi contabile false.
La cat s-a ridicat anul trecut evaziunea din domeniul alcoolului?
Controalele efectuate de Garda Financiara anul trecut in domeniul productiei si comercializarii de alcool si bauturi alcoolice au stabilit o evaziune fiscala in acest domeniu in suma de 1.142 de miliarde de lei. Acesta reprezinta accize, TVA, confiscari de marfuri sau venituri si amenzi contraventionale aplicate.
Schema spagii
Conform lui Blanculescu, scenariul spagii cerute de comisarii corupti este urmatorul. âAcestia intra in firma de exemplu si spun cinci milioane de lei acum sau incepem controlul si oricum va gasim ceva sau o alta varianta este ca Garda poate aplica legal amenzi de la 50 la 200 de milioane si nu ai cum sa nu gasesti ceva in neregula la un control. De aceea comisarul care efectueaza controlul aduce la cunostinta administratorului societatii ca firma va primi 200 de milioane amenda dar ca poate sa-i dea doar 20 de milioane de lei, asa ca pana la urma suma stabilita va fi de 40 de milioane de lei amenda. Milioanele impartindu-se frateste, jumi-juma, 20 de milioane de lei amenda legala si 20 in buzunarul comisarului".
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
