Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dobânzile la depozite vor rămâne scăzute tot anul 2016, deşi inflaţia va începe să crească începând din vară. Asta înseamnă că banii depuşi la bancă îşi vor pierde din valoare când preţurile vor începe să crească. Decuplarea dintre cei doi indicatori, inflaţie şi dobândă, are loc în contextul în care băncile au munţi de bani cu care nu au ce face. Totuşi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că banca centrală va face tot posibilul să nu avem dobânzi negative în România.
Chiar dacă dobânzile sunt foarte mici, sub 1,5% pentru depozitele pe un an, românii (populaţie şi firme) îşi duc în continuare economiile la bănci. Însă bancherii nu prea au ce face cu aceşti bani, în condiţiile în care cererea de credite nu s-a revigorat prea mult. Chiar şi cumpărarea de titluri de stat nu mai este o soluţie văzută cu ochi buni de acţionari, având în vedere supraexpunerea faţă de statul român. Datele arată că instituţiile bancare au plasat la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, 20 de miliarde de lei în fiecare zi lucrătoare din luna ianuarie, la un randament de 0,25% pe an. Spre comparaţie, în luna decembrie din 2015, sectorul bancar dusese la BNR circa 7 mili-arde lei în fiecare zi lucrătoare, la aceeaşi dobândă. Această dobândă este un avantaj pe care BNR îl acordă instituţiilor bancare din România, avantaj pe cale de dispariţie în alte state din Europa. Banca Central Europeană (BCE) a impus o rată negativă de dobândă, de -0,1% la depozitele constituite de bănci la banca centrală, pentru a stimula creditarea. Asta înseamnă că le-a comunicat, indirect, băncilor că, dacă nu vor să dea credite, trebuie să plătească pentru banii păstraţi la BCE. Aceeaşi situaţie este şi în Elveţia, Danemarca şi Suedia.
ROBORUL nu va creşte
România se confruntă în acest an cu cel mai ieftin leu de după 1990. În prima lună a anului, costul leilor a intrat sub pragul de 1% pe an, fiind pentru prima oară în istoria postde-cembristă a pieţei interbancare când indicatorul se află sub acest prag, potrivit statisticilor BNR. ROBOR (referinţa pentru costul creditelor în lei) este la valoarea minimă de 0,79% pe an. Din prezentările BNR, ROBOR va fi la un nivel foarte jos pe tot parcursul anului, însă probabil că va începe să crească de anul viitor, spun bancherii. „În condiţiile actuale, cu lichiditate foarte mare, cu decizia BNR de a menţine politica monetară şi în condiţiile unei cereri de credite relativ joasă, probabil că nu vor exista presiuni sau motive de creştere a ROBOR. Dacă ne uităm şi în context european, vedem că aceasta este tendinţa”, a declarat Răsvan Radu, preşedintele executiv al UniCredit Bank.
250 miliarde de lei sunt depozitele constituite de populaţie şi firme la bănci, conform datelor publicate de BNR în această lună.
Nu vom avea dobânzi negative
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că nu vom asista la dobânzi negative în România. Acesta a explicat că banca centrală are suficiente mecanisme să împiedice acest lucru. “Vom avea noi grijă să nu se ajungă la dobânzi negative. Sperăm ca semnalele noastre şi comportamentul băncilor să fie rezonabile”, a spus guvernatorul. Acesta a amintit că banca centrală absoarbe banii de la bănci la dobânzi pozitive şi nu vede cum dobânzile din piaţă ar putea coborî sub rata de 0,25%. Isărescu a adăugat, recent, că banca centrală ar putea înăspri politica monetară mai devreme, spre finalul acestui an, decât avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei după prima scădere generalizată a preţurilor din perioada postcomunistă. "Vom reacţiona mai rapid, dar nu cu rata de politică monetară. După mutarea coridorului (ratele dobânzilor la depozitele şi creditele făcute de bănci la BNR descriu un coridor simetric în jurul ratei dobânzii de politică monetară) ar putea urma şi rata de politică", a afirmat Isărescu, într-un interviu acordat Bloomberg.
Un instrument de politică eficientă este chiar limita de 0,25% la care băncile cu exces de lichiditate pot face plasamente la banca centrală.
