x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Bani din seifuri - Unul din 500 de romani si-a cumparat casa de bani

Bani din seifuri - Unul din 500 de romani si-a cumparat casa de bani

de Elena Stan    |    17 Apr 2006   •   00:00
Bani din seifuri - Unul din 500 de romani si-a cumparat casa de bani

Veniturile realizate anul trecut de vanzatorii de seifuri au depasit 3,5 milioane de euro. Afacerea este atat de prospera incat unul din 500 de romani a ajuns sa aiba o casa de bani. Anul acesta producatorii se asteapta la triplarea vanzarilor.

Numai unul din cinci romani isi tine banii in banca. Restul ori nu apuca sa economiseasca, ori prefera sa tina banii la saltea, sau mai nou la seif. Cresterea cererilor de case de bani a dus la reorientarea unor producatori catre aceasta piata. "Pentru a putea supravietui in conditiile regresului din economia romaneasca de dupa 1989, am adaugat pe lista produselor, incepand din anul 1991, si produse specifice dotarilor bancare, cum sunt: case de bani, usi de tezaur, dulapuri metalice", a explicat Daniela Cretu, director marketing la societatea Hesper. Inainte de 1989 societatea producea echipamente industriale hidraulice, iar acum a ajuns unul din principalii producatori de seifuri si usi de tezaur.

CERERE. "In prezent, la noi in tara se poate spune ca un roman din 500 si-a cumparat seif. Aceasta piata este una in crestere. Inca de la inceput casele de bani s-au vandut foarte bine, iar vanzarile au crescut cu circa 30% de la an la an", a declarat Elena Petcu, director economic la firma Astor&Co. Ea a mai spus ca visul oricarui producator este de a vinde cat mai multe usi de tezaur. De regula acestea se folosesc in banci, iar pretul depaseste 5.000 de euro bucata.

PENTRU TOATE BUZUNARELE. Atat producatorii interni cat si distribuitorii de case de bani de pe piata romaneasca au preturi accesibile. Daca o persoana fizica doreste sa isi pastreze banii sau obiectele de valoare in casa, insa in conditii de maxima siguranta, pot cumpara un seif de dimensiuni reduse cu putin peste 150 de euro. Pentru casele de bani utilizate in institutiile de stat, case de schimb valutar, banci, hoteluri, benzinarii etc. pretul porneste de la 300 de euro si poate ajunge pana la 2.000 de euro. "Cel mai mic seif costa 288 de euro fara TVA, iar pretul creste in functie de model", a declarat Larisa Cioaca, director Astor&Co. "Preturile caselor de bani sunt variate, pornind de la 500 RON pana la 5.000 RON, in functie de marime, model, clasa de siguranta, gradul de echipare cu sisteme de inchidere si cifrare, dotarile interioare (rafturi, sertare, compartimente)", spune Dan Ilisei, director comercial la firma Hesper.

VANZARI. Veniturile realizate anul trecut de producatorii si distribuitorii de case de bani au depasit 3,6 milioane de euro. "Pe piata sunt circa 12 producatori interni si importatori. Fiecare a vandut in medie 600 de case de bani", a declarat Elena Petcu. La un pret mediu de 500 de euro bucata, pentru cele 7.200 de case de bani vandute, veniturile au ajuns la 3,6 milioane de euro. "Anul trecut cifra de afaceri a fost de 300.000 de euro, adica 10,5 miliarde de lei vechi", a explicat Larisa Cioaca.

ESTIMARI. Pentru anul acesta producatorii interni asteapta o noua crestere a vanzarilor de seifuri. "Inregistram o cerere crescatoare pentru toate tipurile de seif, dar mai ales pentru seifurile mai mari si pentru seifuri pentru pastrare de date pe suport magnetic. Speram ca pe segmentul de seifuri sa triplam vanzarile fata de anul trecut bazat insa si pe faptul ca vom aduce pe piata seifuri produse sub marca noastra in China", a explicat Guta Nicolae, directorul Omega Rom Trade.

PIATA
"In prezent, la noi in tara se poate spune ca un roman din 500 si-a cumparat seif. Aceasta piata este una in crestere. Inca de la inceput casele de bani s-au vandut foarte bine, iar vanzarile au crescut cu circa 30% de la an la an"
Elena Petcu
director economic la o firma producatoare de seifuri

ELEMENTE DE SIGURANTA
Persoana care achizitioneaza o casa de bani o alege in functie de cateva criterii. "Depinde de locul unde se monteaza, adica este pentru ingropat in perete sau standing, de dimensiuni, de tipul de incuie-toare, de grosimea peretilor si de materialul din care sunt executati, element care duce direct la greutatea seifului. De asemenea, factori importanti sunt protectia la foc si protectia la camp electromagnetic pentru pastrarea de informatii pe suport magnetic (dischete, CD- uri)", a explicat Guta Nicolae. De regula, seiful are pereti dubli, iar incuietoarea poate fi mecanica, electronica sau combinata. "Pentru a rezista la o temperatura de 160 de grade Celsius in interior seiful are pereti dubli, iar intre ei este introdus un material izolator termic", a explicat Daniel Ilisei. Materialele folosite la confectionarea caselor de bani trebuie sa fie dintre cele mai rezistente, astfel incat sa dea cat mai multa bataie de cap celor care nu sunt autorizati sa-l deschida. "Pentru seifurile normale se foloseste otelul, iar pentru o rezistenta mai buna la factorii mecanici de distrugere se folosesc oteluri aliate. Pentru casete de dimensiuni mai mici se utilizeaza un plastic special rezistent la foc", a spus Larisa Cioaca. "Inchiderea usii se face cu zavoare pe 3 laturi si asigurare constructiva pe a patra latura. Asigurarea se face cu broaste si sisteme de cifrare mecanice sau electronice", explica Dan Ilisei.

INTEGRARE
O data cu integrarea in UE ne vom confrunta cu o concurenta foarte acerba. Producatorii interni, care functioneaza conform legislatiei europene, spera ca produsele lor sa aiba succes pe piata comunitara. "Din cauza legislatiei europene foarte multe societati interne producatoare de seifuri isi vor inceta activitatea", a declarat Elena Petcu. Mai mult, pentru banci exista deja normative si agrementari, care limiteaza strict achizitionarea caselor de bani.
×
Subiecte în articol: economic anul piata bani case seifuri