Banca Naţională a lăsat băncilor comerciale 3 miliarde de lei, din reducerea rezervelor minime la lei, de la 10% la 8%, şi a redus dobânda-cheie, de la 2% la 1,75% pe an, nou minim istoric. Care sunt efectele pentru populaţie şi economie?
Banii pe care Isărescu i-a lăsat băncilor comerciale vor ajunge în economie, fie prin credite, fie prin finanţarea bugetului, fie prin alte canale de investiţii. Banca Naţională vrea ca aceştia să „producă” inflaţie pentru a compensa reducerea preţurilor generată de scăderea TVA la alimente. „Inflaţia ar putea intra pentru câteva luni în zona negativă, ca urmare a reducerii TVA la alimente. Ar fi o premieră pentru România”, a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen şi preşedintele Consiliului Fiscal. Pe de altă parte, deciziile BNR vor duce şi la slăbirea leului faţă de principalele valute. „Scăderea TVA la alimente nu cred că justifică o nouă tăiere a dobânzii BNR. Nu pot decât să suspectez faptul că BNR nu doreşte o întărire a leului”, a declarat Radu Crăciun, economist-şef BCR. Un alt efect al deciziilor băncii centrale va fi descurajarea economisirii şi încurajarea creditării în lei.
Inflaţie zero, în 2015
BNR prognozează o inflație "în jur de zero" la finalul acestui an şi, dacă vom avea un an agricol bun, putem avea şi inflație negativă în vara acestui an.
De ce se teme Isărescu de deflație, dacă aceasta înseamnă reducerea prețurilor?
Analiştii economici spun că deflația vine la pachet cu reducerea consumului, cu scăderea veniturilor bugetare, cu reducerea investițiilor, cu închidere de fabrici şi cu şomaj. Un tablou de coșmar.