BNR - Isărescu: “Intrăm în era incertitudinilor”

Criza financiară internaţională, dar şi alegerile care bat la uşă, aruncă un val de incertitudine asupra indicatorilor macroeconomici de anul viitor. Inflaţia poate varia între 1% şi 5%, coform prognozelor BNR. Creşterea economică poate fi între 5%-6%.

Trei factori vor influenţa inflaţia în sus sau în jos pe parcursul anului viitor, a explicat, ieri, guvernatorul Mugur Isărescu. Orice variaţie a preţului ţiţeiului poate mişca în sus sau în jos inflaţia. O altă necunoscută este că nu vom şti ce va face noul guvern, iar al treilea factor este preţul volatil al alimentelor influenţat şi de plaja de variaţie a cursului de schimb. Banca Naţională a României a revizuit în creştere nesemnificativă prognozele privind inflaţia în 2008 şi 2009, de la 6,6% la 6,7%, respectiv de la 4,2% la 4,5%, însă scenariile băncii centrale vin pe fondul unor incertitudini tot mai mari. “Prognoza arată bine, nu are nimic spectaculos, nu curge sânge. (...) Nu întrevedem mari modificări comparativ cu ce am spus în urmă cu trei luni”, a afirmat Isărescu. Prognoza este mai puţin favorabilă în privinţa evoluţiei preţurilor importurilor, deşi au fost şi factori favorabili, precum petrolul, care s-a ieftinit puternic.

CHELTUIELILE NU VOR FI  FRĂNATE
Incertitudinile ţin şi de faptul că în acest moment nu se cunoaşte ce politică fiscală va adopta noul guvern. Un singur lucru pare cert, BNR anticipează că va fi foarte dificil pentru noul guvern să limiteze cheltuielile publice, iar excesul de cerere va continua în special pe partea de venituri ale populaţiei. Mugur Isărescu a declarat că banca centrală şi-a modificat în jos previziunile pentru 2009 privind creşterea economică, la 5,5%-6%. Guvernatorul a precizat că, personal, consideră încă realizabil un nivel de creştere economică spre 6%, dacă viitorul guvern va avea “bruma de înţelepciune” să direcţioneze fondurile publice spre domeniile unde există blocaje, cum ar fi infrastructura şi agricultura.

REPATRIEREA PROFITURILOR
Şi criza financiară ne va afecta indirect. Profiturile obţinute de investitorii străini ar putea intra într-o perioadă de repatriere, iar volumul finanţărilor de la băncile mamă se vor reduce, dar nu pe bază de retrageri anticipate, a mai anunţat Isărescu. El a mai adăugat că se aşteaptă ca volumul finanţărilor de la băncile mamă să scadă odată cu ajungerea la scadenţă a împrumuturilor, reiterând că majoritatea creditelor şi depozitelor nu au clauze de rambursare anticipată. “România a beneficiat 3-4 ani de reinvestiri masive ale profiturilor, dar am putea intra într-o perioadă de repatrieri ale dividendelor, inclusiv anticipate”, a opinat guvernatorul.

ŢINTA PENTRU 2010, AMĂNATĂ
Guvernatorul a mai spus că ţinta de inflaţie pentru 2010 va fi anunţată în primul trimestru al anului viitor. “Sperăm că vom discuta ţinta de inflaţie pe 2010 la următoarele şedinţe de politică monetară. Cu siguranţă o vom anunţa în primul trimestru”, a declarat Isărescu. Guvernatorul a explicat că perioada de incertitudine pe care o traversăm nu  permite deocamdată avansarea unui procent, decât după consultările cu noul Guvern.

REZERVA E SIGURĂ
Rezerva valutară a BNR a fost influenţată pozitiv de aprecierea semnificativă a dolarului în luna octombrie, a anunţat Mugur Isărescu. Rezervele valutare ale BNR au crescut în luna octombrie cu 1,29 miliarde euro, la 27,3 miliarde euro, deşi ieşirile au totalizat 3,1 miliarde de euro, triplu faţă de nivelul din septembrie, fiind compensate de intrări fără precedent, de 4,4 miliarde euro. Isărescu a explicat că rezerva este în plasamente sigure, care au  rating AAA. Circa 60%-61% din investiţiile BNR sunt în titluri de stat emise de SUA sau ţări europene, iar restul în agenţii guvernamentale şi obligaţiuni garantate.

Banca Centrală a injectat în medie în sistemul bancar 3,5 miliarde de lei la operaţiunile din octombrie.

În ultimii 2-3 ani am avut o jumătate de duzină de încercări de a mişca cursul leu-euro într-o anumită direcţie.

Băncile sunt prea generoase cu dobânzile la depozitele în valută.

Dobânzile de pe piaţa monetară nu se pot calma imediat. Băncile îşi vor schimba strategia. Fie îşi vor substitui creditele în valută cu cele în lei, fie băncile mari îşi vor promova propriul indice de indexare a dobânzilor, care va reflecta costul la care fac rost de bani.

BNR a crescut, după care a scăzut la loc baza monetară în timpul intervenţiei în piaţă.

Până şi dezbaterile privind creşteri de 50% la salarii fac rău României. De la 50% la salarii s-a ajuns la 50% la dobânzi.