BNR se teme de inflaţia din 2008

Banca Naţională a Romăniei este ingrijorată de perspectivele inflaţioniste din 2008 şi mai puţin de ieşirea inflaţiei din banda de variaţie ţintită pentru acest an.

Banca Naţională a Romăniei este ingrijorată de perspectivele inflaţioniste din 2008 şi mai puţin de ieşirea inflaţiei din banda de variaţie ţintită pentru acest an. O politică fiscală restrictivă este soluţia optimă pentru limitarea creşterii preţurilor, anul viitor.

Perspectiva inflaţiei s-a inrăutăţit, intrucăt factorii care pot acţiona pe preţ au devenit mai numeroşi şi mai puternici, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a Romăniei, Mugur Isărescu. "Un scenariu supraoptimist ar fi să se limiteze creşterile salariale, inclusiv cele ale bugetarilor, in concordanţă cu productivitatea muncii, insă astfel de măsuri cred că sunt limitate, datorită perioadei electorale. De aceea, cred că o variantă optimă in această perioadă a acestui final de an şi pe parcursul anului viitor este adoptarea unor politici fiscale mai restrictive, precum deficitul bugetar şi nivelul impozitării", a declarat Isărescu la seminarul Talks about Corporate Loans, organizat de Mediafax.

INFLAŢIE. Rata inflaţiei din ultimele 12 luni a depăşit pragul de 6%. Preţurile au crescut in septembrie cu 1,08%, faţă de 0,86% in luna precedentă, pe fondul scumpirii alimentelor, transporturilor şi telefoniei. Insă, guvernatorul BNR a opinat că majorările de preţuri nu au fost numai rezultatul secetei. In cazul păinii, de exemplu, condiţiile climaterice nefavorabile au reprezentat doar un pretext pentru o aliniere naturală a preţului. "Modificarea condiţiilor de comercializare, adică ambalarea, timbrarea şi diminuarea evaziunii, nu mai permit ca preţul păinii să fie de cel puţin şase ori mai mic decăt cel afişat la Bruxelles", a explicat oficialul băncii centrale. Şi scumpirile la legume, fructe, ouă au reprezentat mai degrabă o corecţie după ieftinirea puternică cu 17%, de anul trecut.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

FISCALITATEA. Sub nici o formă nu trebuie să se mai relaxeze. Politica fiscală trebuie menţinută căt mai strănsă, atăt la sfărşitul acestui an, căt şi in 2008, intrucăt celelalte componente ale mixului de politici sunt greu de controlat intr-un an electoral a opinat guvernatorul BNR. El a mai adăugat că politica fiscală reprezintă calea spre optimul mixului, pentru că nu ne putem aştepta la o plafonare a creşterilor salariale şi pentru că politica monetară, de doi ani incoace, prin intermediul cursului de schimb, a ţinut greul in ceea ce inseamnă dezinflaţia. In ceea ce priveşte domeniul pensiilor şi salariilor, Isărescu a atras din nou atenţia că trebuie oprită creşterea nerealistă a salariilor, insă acest lucru este greu de realizat din cauza ofertei limitate de pe piaţa forţei de muncă şi din cauza şomajului scăzut.

DEFICIT. Deficitul de cont curent trebuie să intre pe o pantă de corecţie, insă acest lucru se va intămpla abia peste căţiva ani, a precizat Isărescu. "Trebuie să ne uităm cu un ochi la inflaţie, iar cu altul la investiţiile străine directe, la curs şi la contextul internaţional. Deficitul de cont curent trebuie să se corecteze cu mare atenţie, cu un obiectiv realizabil, nu radical, de soft landing, de aducere a deficitului extern pe o zonă controlabilă", a mai declarat el.

Cursul leului va oscila

Deprecierea leului faţă de euro din ultimele luni este percepută de BNR ca o corecţie, a explicat Isărescu. El a mai precizat că evoluţia viitoare a cursului nu va fi neapărat liniară. "Economia de piaţă este ciclică, iar suişurile şi coborăşurile sunt normale. Mişcările acestea sunt naturale şi pe cursul de schimb", a declarat Isărescu. El a adăugat că variaţii de 2% ale cursului nu trebuie să preocupe, acestea fiind foarte mari doar in cazul in care depăşesc 10%-15%. Totodată, şeful băncii centrale consideră drept exagerări afirmaţiile precum coborărea cursului la un nivel de 2,7 lei/euro sau deprecierea monedei naţionale pănă la 4,5 lei/euro.

Investiţii in energie şi imobiliare

Energia, sectorul imobiliar şi infrastructura vor atrage cele mai multe credite bancare, consideră bancherii. "Credem că piaţa energetică va inghiţi foarte multe credite, precum şi cea de real estate, supraincălzită sau nu", a afirmat Marinel Burduja (foto), prim-vicepreşedinte al Raiffeisen Bank Romănia. Pe lăngă domeniile menţionate, băncile se vor concentra, de asemenea, şi pe sectorul de retail, şi pe cel al serviciilor, potrivit prim-vicepreşedintelui executiv al Alpha Bank, Evangelos Kalamakis. Referindu-se la marjele de dobăndă, vicepreşedintele executiv pe corporate banking al BCR, Jean Andronie, a arătat că acestea nu reflectă la ora actuală riscurile de creditare.

daniela.ivan@jurnalul.ro