BNR vrea o lege pentru a demara finanţarea în lei

Banca centrală doreşte să reducă îndatorarea României în valută şi să micşoreze riscul valutar la care se înhamă populaţia şI firmele.

Piaţa bancară are nevoie de un cadru instituţional pentru finanţarea în lei, iar BNR discută cu băncile comerciale pentru a stabili acest cadru legislativ, a declarat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu. Cea mai mare problemă pentru a trece masiv la împrumuturile în lei este ca băncile comerciale să găsească o resursă stabilă pentru asigurarea finanţărilor în moneda naţională.
"în ce priveşte utilizarea monedei naţionale în finanţarea economiei, cel puţin un element fundamental este a fi rezolvat, asigurarea finanţării, a unei finanţări stabile pe termen lung. Vorbim aici de necesitatea unui cadru instituţional şi sunt discuţii pe care noi ca reglementator, ca autoritate publică, le purtăm cu băncile comerciale referitoare la nevoie de cadru legsilativ, de cadru normativ care să sprijine misiunea în ceea ce priveşte atragerea de resurse financiare în lei", a afirmat Olteanu la conferinţa Rolul finanţărilor în moneda naţională pentru creşterea suustenabilă a economiei, organizat de revista Finanţiştii. Oficialul BNR a mai precizat că până la luarea unei decizii şi implementarea ei, trebuie luat în considerare calendarul trecerii la moneda euro. “După alegerile parlementare mediul politic trebuie să ia o decizie referitoare la un calendar realist atât în ceea ce priveşte situaţia din zona euro, cât şi în ce priveşte situaţia din România pentru crearea unei convergenţe reale, dar şi îndeplinirea condiţiilor formale. Odată un asemenea calendar gândit, negociat, acceptat de elite şi de public, toate aceste scheme de finanţare rămâne a fi gândite în funcţie de acest calendar", a afirmat Olteanu.

Ţara să nu se mai îndatoreze în valută

Banca centrală doreşte să limiteze creditarea în valută până la acel nivel care să nu mai ducă la acumularea de dezechilibre, dar care să genereze creştere economică. ”Ne dorim să limităm creditarea în valută la acel nivel care să nu mai ducă la acumularea de dezechilibre externe care să creeze o vulnerabilitate. Pe de altă parte, dorim să avem o creştere economică cât mai înaltă, apropierea potenţialului, astfel încât să putem converge către nivelul de trai din Uniunea Europeană gradual. Nu sunt neapărat compatibile aceste două lucruri după cum nici nu se exclud”, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Pentru a se atinge acest scop este necesar
găsirea unei surse de finanţare stabilă din care băncile comerciale să poată acorda împrumuturi în lei. “Înainte de a avea finaţare în lei trebuie să avem economisire în lei şi pentru asta trebuie dobânzi real pzitive, adică mai mari decât rata inflaţiei”, a spus Lazea, care a ţinut să precizeze că vorbeşte în nume propriu. Acesta a adăugat că este greu să fi adeptul acestei măsuri în condiţiile în care FDU şI BCE sunt adepte la dobânzi sub rata inflaţiei. Totuşi situaţia în care se află România este diferită de ceea ce se întâmplă în SUA şi în ţările din sud-estul Europei în sensul că datoria publiă este foarte mare.

Riscul cursului de schimb

Finanţarea în valută pe termen de până la cinci ani, în condiţiile economice actuale, denotă lipsă de disciplină economică şi induce riscuri în bilanţurile companiilor şi al populaţiei, în principal din cauza volatilităţii cursului de schimb, apreciază vicepreşedintele BCR Sergiu Manea.
"O să încep cu o concluzie. Este foarte necesară, dar nu ca un scop în sine, ci din perspectiva asigurării unei finanţări adecvate atât la nivelul gospodăriilor, cât şi al companiilor, o roneizare (creşterea finanţării în lei - n.r.) a economiei (...) După toate aceste riscuri, vom ajunge la concluzia că de fapt finanţarea în valută străină în condiţiile financiare actuale este o decizie care denotă lipsă de disciplină economică şi risc în bilanţul companiilor şi al gospodăriilor", a declart Manea. La rândul său, economistul Florin Cîţu a spus că deşi dobânzile au crescut la creditele în lei, cererea a crescut şi ea, iar la cele în euro cererea de credite a crescut indiferent de evoluţia dobânzilor, referindu-se la perioada 2007-2009. “Frica mea este că atunci când s-a împrumutat în valută, consumatorul român nu s-a uitat deloc la cost, mai scăzut în cazul creditelor în euro, doar voia să ia un credit", a afirmat Cîţu. Acesta a mai spus că rata creditelor neperformante este de 17-18%, iar BNR estimează o creştere a lor la 20%. 

Avem prea mulţi bugetari?

Depinde cum îi numărăm, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. "Discuţia privind numărul de bugetari e foarte complexă. După toate ajustările pe care le-am făcut am reuşit să-i reducem cu 15%, însă depinde cum îi numărăm. Dacă ne uităm ca procent în total populaţie, adică la numărul de bugetari la mia de locuitori, am putea concluiziona în mod eronat că sunt prea puţini bugetari", a afirmat Dumitru. Acesta a explicat că trebuie să ne uităm la ponderea numărului de bugetari în total număr contribuabili, iar aici suntem în topul ţărilor europene, alături de Danemarca, Norvegia şi Finlanda. “Deşi s-au făcut concedieri, deşi au mai plecat oameni din sistem, au rămas încă prea mulţi, raportat la numărul de contribuabili", a mai spus Dumitru. El a mai precizat că România se confruntă şi cu o evaziune foarte ridicată, peste două milioane de români muncesc la negru.