Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Întârzierile trenurilor de călători au totalizat anul trecut 1.268.506,4 de minute, ceea ce înseamnă 880,9 zile. Adică aproape doi ani şi jumătate de întârziere a strâns CFR Călători într-un singur an. Avem 19.997 km. de reţea, din care doar 8.444 km sunt electrificaţi, iar dacă mai adăugăm că viteza medie a fost de 43,98 km/h avem tabloul complet a ceea ce fostul ministrul al Transporturilor, Dan Costescu, numea “luxul de a merge cu trenul”. Acesta este rezultatul ultimilor 25 de ani în care investiţiile în infrastructura de căi ferate au fost la limita menţinerii în funcţiune a reţelei.
În timp ce politica ţărilor din Uniunea Europeană şi nu numai este de extindere a reţelei, concomitent cu mărirea vitezei de circulaţie, la noi se petrece exact pe dos. Se scot din funcţiune tronsoane de cale ferată, iar restricţiile de viteză, impuse tot mai des datorită stării precare a infrastructurii, au anulat speranţa de a avea şi noi trenuri de viteză mult timp de acum înainte.
Viteza va continua să scadă
Viteza de aproape 44 km/h ar putea să continuă să scadă, după cum recunoaşte şi administratorul infrastructurii feroviare din cauza alocaţiilor bugetare insuficiente. Dacă acum raportul dintre viteza existentă (Ve) şi viteza proiectată iniţial (Vpi) este 0,825 (ceea ce înseamnă că este mai mică), se precizează în Hotărârea de Guvern privind aprobarea Contractului de activitate a CFR SA pentru perioada 2016-2020, compania ar trebui să facă investiţii, numai în acest an, de peste 1,464 miliarde de lei pentru a menţine acest indicator şi aşa dezastruos. Din această sumă aproape 840 de milioane de lei ar fi necesari pentru întreţinerea liniilor, 225 milioane de lei pentru întreţinerea instalaţiilor şi 400 de milioane de lei pentru reparaţii capitale la linii, poduri şi instalaţii. Investiţiile sunt imposibil de realizat pentru că în acest an compania a primit doar 464 de milioane de lei. Dacă vorbim însă despre ridicarea restricţiilor de viteză şi eliminarea punctelor periculoase, CFR SA ar avea nevoie de 5,3 miliarde de lei, la care s-ar mai adăuga alte 2,43 miliarde de lei pentru reabilitarea unor tronsoane, astfel încît trenurile să poată atinge viteza de 160 km/h.
CFR Infrastructură are în reabilitare doar 352 de kilometri de cale ferată între Sighişoara şi frontiera de vest de lângă Arad, parte a lucrărilor de modernizare a Coridorului IV feroviar pentru viteze de 160 km/h.
689 milioane euro este valoarea proiectelor semnate de CFR Infrastructură cu Comisia Europeană la începutul acestui an pentru realizarea a patru proiecte feroviare.
În Europa se investesc miliarde de euro în dezoltarea rutelor feroviare
-Comisia Europeana a anunţat că va susţine toate cele 10 proiecte depuse recent de Polonia. Valoarea lor este de 1,6 miliarde de euro şi ele vizează modernizarea unor tronsoane de cale ferată. Conform altei cereri depuse, Căile Ferate Poloneze au mai primit 1,7 miliarde de euro pentru implementarea a şapte proiecte feroviare. Pe de altă parte, Polonia a anunţat că va investi 937 de milioane de euro numai în modernizarea legăturilor feroviare cu cele patru porturi ale ţări: Gdansk, Gdynia, Szczecin si Swinoujscie.
-Serbia şi Ungaria pregătesc modernizarea liniei feroviare Budapesta-Belgrad, proiect care este estimat la circa 1,5 miliarde de dolari. Finanţarea urmează să fie asigurată în proporţie de 85% de către China, având în vedere că se doreşte ca linia să fie încadrată într-un coridor de transport al mărfurilor din China către Europa.
-Pentru finanţarea Programului Operațional de Dezvoltare a Transportului pentru perioada 2014-2020, Ungaria a inclus în bugetul de stat pentru acest an suma de 3,92 miliarde euro. Programul Operațional urmăreşte îmbunătățirea accesibilității pe rutele feroviare cu legături internaționale și dezvoltarea unui transport feroviar urban și suburban durabil. Astfel, Ungaria intenționează să îmbunătățească și timpii de călătorie în rețeaua națională, iar pentru aceasta va moderniya 280 km de cale ferată. De asemenea, cu ajutorul fondurilor europene această ţară vrea să construiască peste 132 km de linii de metrou, tramvai și trenuri locale.
-Cehia si guvernul landului Saxonia au ajun în luna mai la un acord privind construcţia în comun a legăturii feroviare de mare viteză dintre Praga şi Dresden. Linia, care implică construcţia unui tunel pe sub munţii Krušné Hory, ar trebuie să devină operaţională în 2030. Prin realizarea acestei linii, timpul de călătorie dintre cele două oraşe se va reduce de la două ore la o oră.
-Deşi Elveţia are o reţea feroviară foarte bine pusă la punct, nimeni nu face rabat când vine vorba despre finanţarea lucrărilor de întreţinere. Această ţară vrea să aloce în intervalul 2017-2020 aproximativ 12 miliarde de euro numai pentru mentenanţa reţelei. Din această sumă, şapte miliarde de euro ar urma să revină Căilor ferate Elveţieni, iar diferenţa căilor ferate private.
-Austria va investi aproximativ 14,6 miliarde euro în extinderea reţelei de infrastructură feroviară şi în achiziţia de noi vagoane. În 2016 Austria a pus în funcţiune două culoare de transport, incluse în cele nouă care se pregătesc să străbată Europa. Pe coridoarele de transport care acoperă regiunile Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre este inclusă și România.
-Turcia investeşte în După ce a deschis în anul 2009 prima sa linie de mare viteză (250 km/h), care leagă Ankara de oraşul Eskisehir, Turcia a inaugurat în 2014 al doilea culoar de mare viteză între Ankara şi Istanbul. Investiţia a fost de 4,5 miliarde de dolari. Turcia mai lucreaza la o serie de noi tronsoane de mare viteza: Ankara-Sivas (405km), Sivas-Erzincan (235km), Bilecik-Bursa (106km) şi Polatli-Izmir (527km).
