Brandurile mari iau caimacul

Vănzările fabricilor de lactate autohtone vor ajunge anul viitor la un miliard de euro. Piaţa este in expansiune şi va creşte cu circa 10% pe an. Vestea proastă este că lactatele se vor scumpi cu 10%-15%.


Piaţa lactatelor din Romănia va atinge un miliard de euro in 2008, in condiţiile in care va exista o creştere de cel puţin 10% pe an, a declarat Valeriu Steriu, preşedintele Asociaţiei Patronale Romăne din Industria Laptelui (APRIL). "La ora actuală, piaţa laptelui este de 850 de milioane de euro numai in sistem industrializat, dar ne aşteptam să crească in mod constant in anii următori, cu circa 10% anual", a spus el. Vănzările de lapte reprezintă 40% din această piaţă, cele de iaurt şi produse proaspete, 25%-30%, vănzările de lapte praf şi unt au o cotă de 10%, iar brănzeturile, 25%-30%.


JUCĂTORI. "Cota de piaţă a brănzeturilor este relativ mică, pentru că in mediul rural, dar şi in mediul urban, mare parte din brănza ajunsă pe masă este achiziţionată direct de la ţărani", a declarat Steriu. In Romănia mai funcţionează la ora actuală circa 100 de fabrici de lactate, a declarat Steriu. Iar primii 30 de producători controlează, impreună, 80% din piaţă. Dintre aceştia, in top cinci se regăsesc Friesland Romănia - mărcile Oke, Mili, Napolact - , care au circa 10% din toată piaţa lactatelor, Danone, care controlează circa 60% din piaţa iaurtului, Hochland, care are o cotă de peste 80% din piaţa brănzei topite, La Dorna şi Albalact - Zuzu şi Fulga - , care işi impart piaţa de lapte UTH.


OBICEIURI. In ultimii ani, o dată cu creşterea puterii de cumpărare, obiceiurile de consum ale romănilor s-au schimbat. Cel puţin cele ale orăşenilor, spune Steriu. Deşi ca volum al vănzărilor laptele la pungă domină piaţa, el pierde teren in faţa celui la cutie, pasteurizat sau inalt pasteurizat (UTH). Iar piaţa laptelui cu arome, deşi reprezintă doar 1% din total, a crescut de cinci ori in ultimii cinci ani. Â


CONSUM. Consumul de produse lactate - lapte, brănzeturi, iaurturi, smăntănă, lapte praf, ingheţată - pe cap de locuitor este şi el in creştere, fiind estimat la ora actuală la circa 250 de litri convenţionali. Incă mic, dacă avem in vedere că reprezintă jumătate din consumul de lapte pe cap de locuitor din alte ţări din Europa de Vest. Insă in mediul urban consumul de produse lactate pe cap de romăn e de circa 300 de litri convenţionali, ceea ce reprezintă 2/3 din căt serveşte anual un "frate" din vestul Europei.


SCUMPIRI. Vestea proastă este că in luna noiembrie ne aşteaptă o majorare cu 10%-15% a preţului lactatelor, a declarat Valeriu Steriu. "Din cauza secetei, preţul furajelor va creşte din toamna acestui an, iar acest lucru se va resimţi şi pe piaţa laptelui, dar către sfărşitul acestui an", a explicat el.

Vănzări directe

Vănzările directe, de la ţărani la consumatori, depăşesc deja 1,5 miliarde de euro, potrivit preşedintelui APRIL. "Ţăranii preferă vănzarea directă, pentru că incasează banii mai repede decăt dacă ar duce laptele la punctele de colectare şi, in plus, nu plătesc nici un fel de obligaţie către stat, păgubind bugetul cu circa 300 de milioane de euro", a explicat el. Insă ţăranii incasează 1,5 miliarde de euro pe o cantitate de 1,9 miliarde de litri de lapte, in timp ce fabricile procesează circa 1,1 miliarde de litri - cota alocată de UE - , din care căştigă aproape un miliard de euro.