Buticarii nici nu vor să audă de plata cu cardul. Cine-i controlează?

Numărul de POS-uri a scăzut în primele trei luni ale anului comparativ cu decembrie 2017 în ciuda legii cash-back care obligă toţi comercianţii cu cifre de afaceri peste 10.000 de euro să permită de la 1 iulie plata cu cardul. Refuzul magazinelor de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi de credit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 7.500 de lei.

Deşi mai sunt numai două luni şi jumătate până ce legea devine funcţională, magazinele nu s-au grăbit să-şi instaleze terminale electronice de acceptare a cardurilor. Din contră, datele BNR arată că numărul de POS-uri a scăzut cu 736 în ultimele trei luni cu toate că pe 5 ianuarie 2018 au apărut normele de aplicare ale legii unde scrie negru pe alb că toţii comercianţii, indiferent că funcţionează în mediul rurar sau urban, trebuie să-şi monteze aparatele până pe 1 iulie. Buticarii din mediu rural sau din orăşelele mici nu sunt interesaţi de montarea de POS-uri având în vedere că majoritatea vânzărilor sunt pe condicuţă cu banii la pensie sau la salariu. Ei speră că Fiscul le va ocoli magazinul şi că în continuare vor putea să facă bani nefiscalizaţi.

Un POS costă între 100-300 de euro, în funcţie de tehnologia pe care o foloseşte şi este proprietatea băncii. Deci, costurile de achiziţie şi instalare sunt suportate de bănci

În România, există în jur de 500.000 de firme care au nevoie de POS-uri pentru acceptarea plăţilor cu cardul pentru vânzarea produselor şi serviciilor, conform unor estimări din piaţă bazate pe datele de la Registrul Comerţului şi pe bilanţurile de la Ministerul de Finanţe.

Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, și la jumătate față de media din Europa Centrală și de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată datele Mastercard.