Apărute din necesitatea retailerilor de a-şi fideliza clienţii prin produse pe care nu le pot găsi şi în alte reţele, dar şi din dorinţa producătorilor de a-şi asigura un anumit volum de marfă în ciclul de producţie, mărcile proprii s-au dezvoltat puternic, în ultimii ani fiind percepute chiar ca „salvatoare” ale crizei. O piaţă de 1,2 miliarde de euro, care creşte în ritm alert.
Aro sau Clever. Nr. 1 ori 365. Gusturi Româneşti sau Tradiţia Gustului. Sunt mărcile proprii pe care le întâlnim tot mai des şi pe tot mai multe rafturi în reţelele comerciale din România. Toţi marii comercianţi au mărci proprii, iar spaţiul alocat acestora este tot mai generos. Retailerii oferă, sub acelaşi nume, cam tot ce ţi-ai dori şi, în cele mai multe cazuri, produsele sunt mult mai ieftine. Însă, în la fel de multe cazuri, calitatea lasă de dorit. Pentru că, atenţie, mărcile proprii pot fi din categoria economic, premium sau high quality. Afacerile pe această nişă merg foarte bine, iar criza pare să fi fost pretextul perfect , mai ales pentru produsele ieftine. Cine are de câştigat? Toată lumea, poate mai puţin cumpărătorul, care nu întotdeauna se alege cu o calitate bună. Dar ştie ce cumpără şi îşi asumă acest risc. Retailerul vinde , iar producătorul are de lucru şi nici nu este obligat să-şi asocieze numele cu un produs slab calitativ . Pentru că adevărata expansiune a avut loc pe segmentul de preţ economic. Spre exemplu, Carrefour România, Real Hypermarket sau Profi şi-au dezvoltat puternic, în ultimii ani, acest portofoliu private label.
Citeste AICI intreaga analiza
Citeste si
China va construi un aeroport cat Insulele Bermude
Cine va conduce una din cele mai mari puteri ale lumii. "S-a stabilit deja ORDINEA"
TOP 10 oraşe cu cea mai rapida creştere din lume
Taxa care loveste in romanii din Italia. Cum vrea Fiscul din Peninsula sa scoata bani din casele din Romania