CEC şi-a schimbat numele în CEC Bank

Cea mai veche instituţie bancară din România, rămsă în proprietatea statului, are de astăzi o nouă imagine, mai agresivă.

Cea mai veche instituţie bancară din România, rămsă în proprietatea statului, are de astăzi o nouă imagine, mai agresivă. Casa de Economii şi Consemnaţiuni şi-a schimbat şi numele în CEC Bank. Prin operaţiunea de rebranding vor trece toate cele 600 CEC, banca va investi circa 45 milioane lei pentru reamenajare şi schimbarea imaginii. Totodată, CEC Bank va aloca 5,56 milioane de euro pentru promovarea noii imagini şi a a unor produse noi.

Până la sfârşitul anului 2010, toate unităţile băncii, respetiv 564 în oraşe şi 840 de unităţi în mediul rural, vor fi reamenajate integral. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că, odată cu schimbarea numelui CEC, are loc încheierea procesului de restructurare a sistemului bancar început în 1990. “Acest rebotez şi această renaştere cred că simbolizează sfârşitul reformei bancare începută în '90”, a spus Isărescu.

 

Conducerea CEC Bank a mai decis şI majorarea capitalului social cu 69,5 milioane de lei, din profitul aferent anului trecut, a declarat preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea. La sfârşitul primului trimestru din 2008, banca a avut un profit brut de 42 milioane lei, aproape jumătate din câştigul înregistrat în întreg anul trecut. Activele băncii se ridicau la finele lunii martie la 11,48 miliarde lei, în condiţiile unui sold al creditelor de 5,75 miliarde lei. La finele anului trecut, instituţia avea active de 10,86 miliarde lei, credite de 5,24 miliarde lei, depozite de 8,87 miliarde lei şi un profit brut de 91 milioane lei.

           

AMBIŢII. CEC are ca obiectiv pentru 2010, anul cînd procesul de rebranding va fi încheiat, o cotă de piaţă de 5-6%, faţă de 4,2% în prezent, a anunţat Gheţea. El a mai adăugat că pentru a recupera din cota de piaţă pierdută, banca trebuie să aibă un ritm de creştere chiar de trei ori mai mare decât restul competitorilor. Pentru acest an, CEC Bank şi-a propus o majorare a portofoliului de credite cu 48%, în timp ce soldul depozitelor este programat să crească cu 41%. Totodată, premierul Tăriceanu a declarat că CEC trebuie să răspundă cerinţelor persoanelor cu venituri reduse din mediul rural şi micile oraşe.

           

 

Privatizarea

Supranumită "Bătrâna Doamnă", după modelul Băncii Angliei, CEC este străbunica sistemului bancar, pentru că are cu cel puţin 20 de ani mai mult decât banca centrală. Banca a rămas în proprietatea statului, deşi a fost scoasă la privatizare, procesul a fost oprit în luna decembrie 2006, după ce statul a primit o singură ofertă, de la National Bank of Greece, cu o valoare considerată prea redusă. Banca elenă a oferit 560 de milioane de euro pentru preluarea CEC. La acea dată, autorităţile au anunţat că banca va fi restructurată, fără să fie privatizată mai devreme de doi ani. "Pentru mine, eşuarea privatizării CEC nu a fost un eşec, am crezut că e o nouă provocare şi în acel moment mi-am imaginat că putem da băncii un obiectiv ambiţios care să răspundă într-o măsură importantă necesităţilor economiei şi societăţii româneşti. Nu am nicio îndoială că privatizarea ar fi fost o reuşită pentru un viitor potenţial proprietar care s-ar fi preocupat mai mult decât orice de realizarea profitului. Nu ştiu dacă CEC ar fi reuşit să răspundă unor aşteptări din partea clienţilor obişnuiţi persoane fizice, a micilor întreprinzători şi a celor din mediul rural", a spus Tăriceanu, prezent la ceremonia de lansare a noii imagini a băncii.