CFR oferă contracte tot firmelor care o fraudează

CFR continuă să plătească milioane de lei pentru studii de fezabilitate sau refacerea celor deja existente, o metodă deja clasică de sifonare a banilor publici, întrucât acestea rămân prin sertare, până la următoarea reactualizare. Şi mai grav este că astfel de contracte ajung la firme anchetate tocmai pentru fraudarea CFR, culmea, tot prin studii şi lucrări doar pe hârtie. Nu mai puţin de 4,5 milioane de lei a încasat astfel Baicons Impex SRL, al cărei patron, Marin Baicu, este acuzat de DIICOT ca fiind liderul unei grupări infracţionale care a prejudiciat CFR cu 34 milioane de lei.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a semnat pe 26.04.2017 contractul privind reactualizarea Studiului de Fezabilitate pentru electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj- Oradea- Episcopia Bihor, după un an de la atribuirea acestuia, timp în care a fost nevoie de soluţionarea contestaţiilor depuse de ceilalţi participanţi la licitaţie. Valoarea contractului este de 4.558.201,03 lei, fără TVA, în condiţiile în care estimarea iniţială era de 8.353.831,7 lei, bani provenind din fonduri europene. CFR a desemnat câştigătoare asocierea dintre Acciona Ingenieria SA şi Baicons Impex SRL, în care compania spaniolă este lider de asociere. 38% din contract va fi subcontractat către nu mai puţin de şase entităţi: EPC Consultanţă de Mediu SRL, Electric Rail Project SRL, Danovcad SRL, Geostud SRL, Vio Top SRL şi Muzeul Ţării Crişurilor.

Baicons Impex şi milioanele de la stat

Baicons Impex SRL Bucureşti are ca domeniu de activitate ingineria şi consultanţa tehnică şi a primit în ultimii ani aproape 30 de contracte publice în valoare de 5,7 milioane de euro. Dintre acestea, şase mai mici valoric au fost semnate cu Regia Autonomă de Transport Timişoara, iar toate celelalte cu principalul client, CFR SA: 3,3 milioane de euro în 2012 pentru consultanţă la realizarea tronsonului 1 Frontieră- Curtici- Arad, 770.000 euro în acelaşi an pentru consultanţă la modernizarea a gărilor din Giurgiu, Slobozia şi Călăraşi, 406.000 euro în 2013 pentru asistenţă tehnică a unor lucrări etc. Firma a raportat în 2015 afaceri de nouă milioane de lei şi un profit de 41.000 lei, cu 47 de angajaţi. La rândul său, lidera asocierii, Acciona Ingenieria Suc. Bucureşti România SA, a bifat în 2013 şi 2014 trei contracte în valoare de 24 milioane de euro, în asociere cu Secol Italia şi Secol România, de la CNADNR. Cu toate acesta, Acciona este mai mică decât asociata Baicons Impex, cu afaceri de 4,3 milioane lei şi profit de 151.000 lei, cu opt angajaţi.

Patronul, lider de grup infracţional

Baicons Impex SRL este deţinută de Marin Baicu, anchetat de DIICOT pentru fraudarea CFR şi a CNADNR cu 34 de milioane de lei. În dosarul deschis în 2014 mai sunt vizaţi celebrul afacerist Dan Besciu, fostul jurnalist Dragoş Nedelcu, dar şi Gabriel Mutu, actualul primar al Sectorului 6. Potrivit DIICOT, Marin Baicu era liderul grupării infracţionale acuzate de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare, prin care au prejudiciat CFR şi compania de drumuri cu 34 de milioane de lei. 

Studii de fezabilitate neutilizate

Baicons Impex SRL face parte din firmele plătite cu bani grei pentru realizarea de studii de fezabilitate care nu au fost niciodată utilizate, după cum arăta un raport al Corpului de Control la primului ministru, realizat anul trecut. Este şi cazul actualului studiu, pentru refacerea căruia CFR a plătit 4,5 milioane de lei. Elctrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Cluj Napoca- Oradea- Episcopia Bihor este inclusă în Master Planul General de Transport, dar nu are încă alocate surse de finanţare.

Achiziţii de lux cu banii CFR

"Modalitatea de săvârşire a faptelor constă în obţinerea de către membrii grupului infracţional organizat a unor contracte de infrastructură rutieră şi feroviară şi derularea lor în condiţii păgubitoare pentru companiile de stat achizitoare, prin angajarea unor cheltuieli nereale, aparent necesare derulării proiectelor, operaţiuni urmate de transferul unor mari sume de bani, în mod succesiv din conturile companiilor de stat, în conturile societăţilor controlate de inculpaţi, pentru ca în final, aceste sume să fie retrase în numerar sau folosite de inculpaţi în interes personal, pentru achiziţia unor imobile în centrul Capitalei sau pentru plata unor vacanţe şi cumpărături de lux", arăta DIICOT la acea vreme.