"Ciobanul" SRL - Autoritatile vor sa-i transforme pe tarani in platitori de taxe si de impozite

Taranii care au ca sursa de venit comertul cu lapte, branza, peste sau oua vor trebui sa se transforme in platitori de TVA si impozite pe venit sau profit. Legislatia este inca neclara si oricum va fi supusa modificarii.

Karina Knapek/JURNALUL NATIONAL SOLUTIE. Ciobanii trebuie sa se asocieze si sa-si faca fabrici de procesare daca vor sa vanda lapte si branza in afara judetului de bastina

Taranii care au ca sursa de venit comertul cu lapte, branza, peste sau oua vor trebui sa se transforme in platitori de TVA si impozite pe venit sau profit. Legislatia este inca neclara si oricum va fi supusa modificarii.

Traim intr-o Romanie in care singura sursa de venit a mii de tarani este comertul cu lapte, branza, peste sau oua. Merg la zeci sau, in unele cazuri, sute de kilometri distanta de casa pentru a vinde "roadele" orataniilor sau ale apelor in pietele din marile orase. La ei acasa n-ar lua nimic pe ele, ca toata lumea are.

Pe acesti nefericiti voia Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara (ANSVSA) sa-i transforme in zece zile in platitori de TVA si impozite pe venit sau profit.

REGULI CONFUZE. ANSVSA a isterizat toata suflarea oierilor autohtoni printr-un ordin publicat la 8 ianuarie 2007 ce prevedea, printre altele, ca pana la 18 ianuarie acestia trebuia sa se inregistreze ca sa mai poata vinde lapte si branza. Insa doar in localitatea de provenienta sau in cele invecinate. Disperare, congrese, proteste. ANSVSA a dat inapoi si a amanat aplicarea ordinului pana la jumatatea lunii iulie.

Pana atunci, atat ciobanii, cat si autoritatile trebuie sa se lamureasca cum se va vinde branza in Romania integrata. Nu de alta, dar Ordinul 301 este destul de "confuz" si nu ofera decat doua solutii: fie te inregistrezi ca vanzator direct si poti vinde doar in localitatea de bastina, fie apelezi la serviciile unei "unitati de vanzare cu amanuntul" (centru de colectare, cantina, restaurant, magazine alimentara sau super/hipermarket) si vor putea trimite branza si in localitatile vecine, fara a depasi insa "granitele" judetului.

Pentru a avea aceasta "onoare", ciobanii trebuie sa se inregistreze la directia sanitar-veterinara judeteana. Intocmesc o cerere in care trec numele si adresa, activitatea desfasurata, tipurile si cantitatile de produse supuse vanzarii directe si locurile unde le vor comercializa, veterinarii verifica la fata locului daca indeplinesc "conditiile sanitar-veterinare prevazute in legislatia in vigoare" si o inregistreaza (sau nu). Toata afacerea costa 10 lei noi, daca nu luam in calcul drumul pana la DSV.

In zonele cu traditie in oierit, in care toata lumea are branza sa-si puna si-n cap, aceasta "oferta" a ANSVSA i-ar duce insa pe ciobani la sapa de lemn. Rapid. Mai ales ca planul initial al Autoritatii era sa rezolve pana la 18 ianuarie - deci in doar zece zile - problema trasabilitatii alimentelor din camp sau de pe pasune pana in farfuria consumatorului pe care a neglijat-o atatia ani.

FIRME. "Mai sunt inca doua alte posibilitati: fie inregistrarea ca produs traditional a produselor pe care le fac in gospodarie, fie se pot asocia. Daca sunt 45.000 de animale intr-o comuna, ei se pot asocia si-si pot face, cu fonduri structurale, o mica fabricuta sau o unitate de procesare", sugera Marian Avram, presedintele ANSVSA, o solutie prin care ciobanii ar putea scapa de "arestul la domiciliu" impus de el si aveau acces chiar pe piata nationala.

Cum pentru a inregistra un produs traditional trebuie sa desfasori activitate comerciala - adica sa fii cel putin persoana fizica autorizata sau asocialtie familiala, dupa cum ne-a declarat Tudorel Balta, director in Ministerul Agriculturii - , in ambele variante ciobanii ar fi fost obligati sa-si faca "firma" si, pe langa banii cheltuiti pe autorizatii, avize si alte cele, sa plateasca si 200-300 de lei ANSVSA-ului, taxa de inregistrare veterinara. Sa-ti faci firma in Romania in zece zile - perioada de conformare data cu "generozitate" de ANSVSA - este imposibil!

IMPOZITATI. Daca in ceea ce priveste modul in care taranii vor putea sa-si mai vanda produsele in piete, situatia este neclara - Agricultura a anuntat ca in cele sase luni de derogare, Ordinul 301 va suferi modificari - , faptul ca statul vrea sa-i faca contribuabili la bugetul de stat este clar.

"Nu acesta e principalul scop al acestui ordin, dar, da, una dintre consecintele aplicarii lui ar fi ca taranii vor fi obligati sa se duca sa-si declare veniturile din vanzare produselor agricole la Fisc, daca nu vor sa vina Fiscul dupa ei. Insa nu-i nimic rau in asta, ca toti platim impozite", au recunoscut oficiali din Ministerul Agriculturii.

Dan Marinescu/JURNALUL NATIONAL NISA. Laptele neconform cu standardele europene poate fi folosit la fabricarea produselor traditionale si a branzeturilor fermentate

Morti, copti, ciobanii vor fi obligati sa se inregistreze la DSV daca vor sa mai vanda branza, ca asa e-n UE. Iar din momentul in care vor declara cata branza au de vanzare si unde o dau, Fiscul va sti cat au castigat si ii va impozita ca atare. Plus ca vor deveni platitori de TVA. Insa autoritatile s-au temut sa faca cunoscuta si aceasta "fata" a lucrurilor.

SCHIMBAREA SCHIMBARII. Sorin Minea, presedintele Romalimenta, sustine ca amanarea aplicarii acestui ordin nu va insemna sfarsitul problemelor pe care le au ciobanii. "ANSVSA nu stie cum sa implementeze legislatia. Era mult mai usor sa le explice oamenilor de anul treut sau de acum doi ani ce urmeaza sa se intample si care e rezolvarea. Dar nu poti sa vii sa spui ca de maine nu mai au voie sa vanda asa cum o faceau pana acum, sa amani apoi aceasta prevedere, sa te apuci sa faci schimbari. Peste sase luni, ciobanii vor spune iar, pe buna dreptate, ca nu inteleg nimic din lege", a precizat Minea.

Astfel, ANSVSA nu a facut decat sa amane o problema, ba chiar sa o amplifice.

HAOS IN INREGISTRAREA PRODUCATORILOR

Mai mult, prin Ordinul 301, ANSVSA voia sa faca in zece zile ce n-a facut in ultimii ani: sa inregistreze toata suflarea producatorilor si a vanzatorilor de alimente si dulciuri din Romania. De la ciobanii din varful muntelui la restaurante si hipermarketuri, de la depozite la firme de catering, de la mori si patiserii pana la fabricanti de condimente, ceaiuri si chiar de guma de mestecat si bomboane Tic-Tac. Contra cost, evident, dar trebuie sa scoti banul daca vrei sa poti vinde. Asta in conditiile in care toate categoriile de unitati pomenite mai sus au mai platit niste taxe serviciilor veterinare pentru a primi autorizatiile de functionare. Uimitor, nu?! Oare cat timp i-ar fi luat ANSVSA sa proceseze si sa verifice toate cererile de inregistrare pentru toate firmele si mijloacele de transport enumerate? Si cum ar fi reusit proprietarii acestora sa depuna cererile de inregistrare in doar zece zile? "Ne-au spus ca ei trebuie sa aiba inregistrate in baza lor de date toate magazinele. Ca nu le au. Nu inteleg de ce nu le-au avut pana acum", ne-a declarat Sorin Minea, producator de mezeluri si presedintele Patronatului Romalimenta. El a precizat ca in ordin nu se prevede ce se intampla cu magazinele care au fost inregistrate la directiile sanitar-veterinare inainte de aparitia in Monitorul Oficial a acestui act normativ. "Trebuie reinregistrate? Platita taxa? Avram zice ca nu, dar cum in textul ordinului nu se stipuleaza nimic in acest sens, eu inteleg ca trebuie sa o luam de la capat cu procedura", a adaugat Minea.