Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ciprul este la un pas de a părăsi zona euro iar marile grupuri bancare se pregătesc să pună în aplicare planurile gândite în momentele când situaţia din Grecia era critică. |ntre timp, oficialii ciprioţi discută contra timp cu reprezentanţii FMI, UE şi BCE pentru a croi un plan de salvare. Germania şi Banca Centrală Europeană au ameninţat deja cu închiderea liniilor de urgenţă pentru băncile cipriote dacă nu se ajunge la un acord până luni.
Ieri, delegaţia FMI în Cipru, condusă de Delia Velculescu, a pus sub din nou semnul întrebării planurile guvernului cipriot pentru sectorul bancar, ridicând noi obstacole în calea unui acord. FMI vrea ca planul de a salva industria financiară a ţării trebuie să includă şi o divizare a Bank of Cyprus, pe lângă restructurarea Cyprus Popular Bank, propusă de oficialii ciprioţi, potrivit ziarului elen Kathimerini. Iniţial, FMI părea că acceptă planul propus, potrivit unor surse din guvernul cipriot.
Anterior, oficialii din insulă păreau să fi ajuns la un acord de a taxa cu 20% depozitele de peste 100.000 de euro de la Bank of Cyprus şi cu 4% depozitele de aceeaşi sumă de la celelalte bănci, potrivit Bloomberg.
Băncile, călcâiul lui Ahile
O altă problemă apărută o constituie plata unor fonduri de 9 miliarde de euro accesate anterior de Cyprus Popular Bank de la BCE. Ciprul trebuie să-şi asigure din surse proprii fonduri de circa 5,8 miliarde de euro, pentru a debloca împrumuturi de 10 miliarde de euro de la statele euro.
O retragere a sprijinului BCE pentru bănci ar însemna falimentul acestora în câteva zile. Sectorul bancar cipriot este de opt ori mai mare decât produsul intern brut al ţării, având active de 126 miliarde de euro, faţă de un PIB de 18 miliarde al ţării. Parlamentul cipriot este aşteptat să voteze un pachet de măsuri legislative care să impună restricţii asupra cantităţii de bani care poate fi scoasă din conturi atunci când băncile vor fi redeschise. De asemenea, au fost propuse ca măsuri şi folosirea activelor deţinute de stat, a rezervelor de gaze ale insulei şi a fondurilor de pensii drept garanţii pentru obţinerea celor 6 miliarde de euro impuse de UE.
UE vrea taxarea depozitelor
Criza din Cipru s-a agravat după ce parlamentul de la Nicosia a respins marţi instituirea unei taxe pe depozitele din băncile locale, condiţie impusă de zona euro pentru eliberarea împrumuturilor.
Oficialii ciprioţi au iniţiat şi discuţii cu Rusia în privinţa unui împrumut, însă această pistă nu mai are mari şansă de reuşită. Aseară, Nicos Anastasiades, preşedintele Ciprului a participat la o "reuniunea de rang înalt" la Bruxelles şi organizată de Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, cu scopul de a "facilita o soluţie pentru Cipru". Anastasiades a avut şi întâlniri separate cu Christine Lagarde - şefa FMI, şi cu Mario Draghi - preşedintele BCE.
|n schimb, marile grupuri bancare se pregătesc pentru posibila ieşire a Ciprului din zona euro. Bancherii şi traderii sunt aproape gata să treacă rapid la tranzacţii cu o nouă versiune a lirei cipriote, potrivit Wall Street Journal. Orice nouă monedă va fi, însă, extrem de volatilă în primele zile de tranzacţionare. Agenţia de rating Standard & Poor's a retrogradat ratingul Ciprului la categoria junk, cu doar două trepte deasupra incapacităţii de plată.
Avertisment MAE: Nu mergeţi în Cipru fără cash
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomandă cetăţenilor români care călătoresc în Cipru în această perioadă să aibă bani în numerar la ei, suficient pentru toată durata sejurului. De asemenea, românii sunt avertizaţi să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii obiectelor de valoare pe care le deţin. Autorităţile avertizează că supermarketurile sau benzinăriile nu acceptă plata cu cardul, din moment ce băncile sunt închise până marţi. Concomitent, nu pot fi realizae retrageri de la bancomate decât în cantităţi reduse. "O decizie în acest sens trebuie luată până marţi, 26 martie 2013. |ntre timp, băncile cipriote rămân închise. Pot fi efectuate retrageri în numerar numai de la bancomate, în limite reduse (260-400 euro). Totodată, furnizorii de servicii (magazine, restaurante, benzinarii, etc.) nu acceptă plata prin intermediul cardurilor, nefiind posibilă verificarea soldului", menţionează MAE.
După criza financiară, urmează cea alimentară?
Unele supermarketuri din Cipru au rămas aproape fără alimente, iar situaţia ar putea deveni generală săptămâna următoare, întrucât băncile sunt închise încă de pe 15 martie, iar furnizorii au început să ceară plata în numerar pentru livrări.
Retragerile de la bancomate au fost limitate iniţial la 260 de euro, prag redus ulterior la 100 de euro. Măsura a fost impusă după ce ciprioţii au încercat să-şi scoată banii din bănci în acest mod.
“Stocurile supermarketurilor sunt suficiente pentru încă două sau trei zile. Dacă nu se ajunge la o soluţie curând, iar băncile rămân închise la începutul săptămânii următoare, atunci vor fi probleme”, a declarat preşedintele Asociaţiei Supermarketurilor din Cipru, Andreas Hadjiadamou.
Dacă furnizorii îşi vor menţine decizia de a livra doar contra plăţii în numerar, rafturile din supermarketuri vor fi goale, a spus el.
"Pericolul de a avea rafturi goale în supermarketuri este vizibil, având în vedere că furnizorii nu vor renunţa la decizia lor şi nu ne vor ajuta în acestă situaţie nouă pentru Cipru", a adăugat Hadjiadamou.
Citește pe Antena3.ro
