x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Concedieri în 16 companii din energie

Concedieri în 16 companii din energie

de Daniel Ionaşcu    |    27 Feb 2013   •   19:50
Concedieri în 16 companii din energie
Sursa foto: Karina Knapek/Intact Images
Societăţile de stat trebuie să devină mai eficiente într-un program de restructurare pe cinci ani
E oficial: Guvernul a realizat un program de concediere pentru angajaţii a 16 companii din sectorul energetic de stat, în baza unor programe de restructurare şi reorganizare care vor fi aplicate din acest an până în 2018.

Concedierile vin după ce companiile de stat au fost “mărul discordiei” în negocierile dintre statul român şi oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în luna ianuarie. Atunci reprezentanţii FMI au acuzat autorităţile de la Bucureşti că “nu s-a făcut nimic” în restructurarea societăţilor cu capital de stat, iar negocierile au avut nevoie de câteva zile suplimentare pentru ca cele două părţi să se pună de acord. În final, FMI a acceptat să acorde părţii române o nouă păsuire, sub condiţia unor măsuri draconice. Acum, potrivit unui document citat de Mediafax.ro, sunt vizate atât o serie de “găuri negre” clasice, cât şi companii profitabile.

Restructurare pentru listare
Dintre acestea din urmă se află Electrica şi filialele ei, atât cele de distribuţie, cât şi Electrica Serv şi Electrica Furnizare; transportatorul naţional de electricitate Transelectrica şi propriile filiale; dar şi o serie de producători de energie, precum Complexul Energetic Oltenia şi Electrocentrale Bucureşti.
Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, declara recent că statul va vinde pe bursă 51% din acţiunile Electrica în toamna acestui an, urmând să păstreze un pachet de 49%. În privinţa Complexului Oltenia, acesta apărea în lista pentru privatizare în drafturile întocmite de FMI, însă a fost scos şi va fi doar listat pe bursă. Pe de altă parte, situaţia companiei nu este tocmai roz, din cauză că eolienele o scot încet de pe piaţă: Transelectrica este obligată să preia cu prioritate energia verde şi, cum e iarnă, nu poate opri nici centralele pe cogenerare din marile oraşe pentru că acestea asigură căldura şi apa caldă populaţiei. În final, Complexul Oltenia este forţat să funcţioneze într-un mod neeconomic, încărcând grupurile în zilele fără vânt şi oprindu-le când bate vântul. Acest regim de funcţionare duce la pierderi. CE Oltenia este cel mai mare producător de energie din ţară.
Tot aici apare şi Complexul Energetic Hunedoara, format recent din fuziunea termocentralelor Mintia şi Paroşeni, care trebuie privatizat în acest an. În luna ianuarie, Hotnews cita un proiect de hotărâre de guvern în care se arăta că privatizarea va avea loc prin emiterea de acţiuni noi pe bursă, într-o majorare de capital de 105%.

“Găurile negre”
În ceea ce priveşte celebrele “găuri negre” ale statului, aici există companii din mai multe sectoare de activitate. Din domeniul minier se regăsesc clasicele prezenţe precum Compania Naţională a Huilei şi Societatea Naţională a Huilei, dar şi nume noi: Salrom, Compania Naţională a Uraniului, Cuprumin, Minvest, Băiţa Ştei şi Societatea Naţională a Cărbunelui, Societatea Naţională de Închidere a Minelor.
Cele două companii de huilă au un statut special: CNH va primi ajutoare din partea statului până în 2018, când vor fi închise cele trei mine neviabile, în vreme ce SNH a preluat activitatea de extracţie şi ar trebui înglobată în Complexul Energetic Hunedoara. În fine, lista conţine şi o serie de producători de energie: Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), Termoelectrica, Electrocentrale Galaţi şi Electrocentrale Grup. Ultima este desprinsă din Termoelectrica şi conţine o serie de termocentrale vechi, precum Borzeşti şi Doiceşti. Guvernul a decis anul trecut să scoată ELCEN Bucureşti şi termocentralele Mintia şi Paroşeni, Brăila şi Galaţi din patrimoniul Termoelectrica şi să le transfere în coordonarea Ministerului Economiei.

Angajări pentru conservare
În document este introdusă şi o listă a companiilor care pot angaja salariaţi concediaţi colectiv, dar numai la activităţi de conservare, închidere, ecologizare şi monitorizare. Aici se găsesc Minvest Deva, Societatea Închidere a Minelor, Remin Baia Mare, Compania Naţională a Uraniului, Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti, dar şi Complexul Oltenia, Salrom, CupruMin şi Băiţa Ştei.
“Analizele economico-financiare efectuate la nivelul fiecărei companii naţionale au conturat perimetrele miniere de perspectivă, precum şi cele ce urmează a fi închise. Drept urmare, fiecare operator economic va întocmi un program de restructurare prin care va stabili numărul de salariaţi ce urmează a fi disponibilizaţi în perioada 2013-2018 şi care vor beneficia de protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective. Scopul constă în reorganizarea activităţii societatilor comerciale şi, de asemenea, un preţ competitiv al energiei electrice şi termice, care presupune disponibilizarea unui număr de salariaţi”, se arată în actul citat.

Ministrul Economiei neagă
Guvernul nu are în vedere demararea unui proces de disponibilizări, ci va prelungi o formă de protecţie socială prevăzută de o ordonanţă de urgenţă adoptată în 2006 şi care a expirat în 2012, a anunţat Varujan Vosganian, ministrul Economiei.
El a precizat că documentul prelungeşte termenele fixate prin OUG 116/2006 şi care au fost extinse şi în 2009. În cazul concedierilor colective acestea "este posibil să existe sau să nu existe" până în 2018.
"Nici nu includ, nici nu exclud", a afirmat Vosganian, întrebat dacă Executivul are în vedere disponibilizări. El a mai completat că ordonanţa constituie "o formă de protecţie, şi nu de ameninţare".

×
Subiecte în articol: concedieri