Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai puţin de 40% din calea ferată a României este electrificată, iar achiziţiile de locomotive şi automotoare electrice sunt inutile, în această situaţie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, România avea la sfârşitul anului trecut 10.777 de kilometri de linii de cale ferată dintre care numai 4.029 de kilometri electrificaţi.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, CFR Infrastructură trebuie să asigure o viteză minimă de 160 de km/oră pentru trenurile de călători şi de 120 km/oră pentru cele care transportă marfă pe Coridoarele Pan-Europene IV şi IX. Cu 160 km/oră se circulă doar pe tronsonul Bucureşti-Constanţa, dar nu întotdeauna, pentru că apar frecvent probleme care încetinesc viteza trenurilor.
Reţeaua de linii de cale ferată creşte anual cu mai puţin de 10 kilometri, dar tot neelectrificaţi, iar achiziţiile de material rulant s-au oprit în anul 2011, după ce au fost cumpărate ultimele locomotive. De trei ani se fac doar reperaţii ale materialului rulant, cu banii care ar trebui să se folosească pentru plata angajaţilor. Acesta este şi unul dintre motivele protestelor anunţate de sindicaliştii de la Căile Ferate. “Statul român datorează companiei 500 de milioane de lei. În aceste condiţii, societatea nu-şi mai poate onora contractele, nu se mai pot plăti reparaţiile de material rulant, energia electrică şi motorina. Pentru a se ajunge la un minimum de plăţi, trebuie să se ia banii din altă parte şi astfel s-au luat din rezerva pentru plăţi de salarii”, explică Viorel Istrate, liderul Federaţiei Mişcare Comercial CFR. Liderul sindical spune că s-a negociat o creştere salarială a angajaţilor şi posibilitatea de a se mai face angajări, după ce au fost făcute reduceri de personal şi tăieri salariale în 2010, însă toate încasările societăţii de Căi Ferate sunt cheltuite permanent pentru acoperirea cheltuielilor cu reparaţiile.
Locomotive cumpărate degeaba
În privinţa parcului de material rulant, CFR Călători a cumpărat în perioada 2009-2011, de la firma Softronic din Craiova, ultimele trei locomotive electrice care pot circula cu viteza de 200 de kilometri pe oră, cu ocazia deschiderii tronsonului Bucureşti-Constanţa. Locomotivele fac parte dintr-un acord cadru de 28,18 milioane de lei, finanţat de la bugetul de stat. “Din punct de vedere economic, locomotivele electrice sunt mai eficiente. Dar degeaba se achiziţionează locomotive electrice, dacă avem doar 37% reţea electrificată. Mai mult, trendul nu mai este să se achiziţioneze locomotive, ci automotoare, pentru care costurile de folosire sunt mult mai reduse, deşi costurile de achiziţie sunt mari. Noi venim cu aceste locomotive din epoca ceauşistă, când erau produse în România şi livrate pentru trenuri populate cu mulţi călători sau marfă şi era nevoie de putere de tracţiune foarte mare. La trenurile de călători s-a redus numărul de vagoane de la 16 la o medie de 3, iar la trenurile de marfă, media este de 16-20, de la 40-50 de vagoane”, mai explică Viorel Istrate.
Casetă
Motivele vitezei reduse
Din 2008, pentru mai mult de 5.000 de kilometri de reţea feroviară întârzie anual termenul limită la care trebuie făcute reparaţii capitale. În aceeaşi situaţie se regăsesc peste 10.000 de poduri şi podeţe şi 90% din instalaţiile fixe de tracţiune şi de centralizare electrodinamică, situaţie care determină un număr foarte mare de restricţii de viteză, în peste 300 de zone ale reţelei feroviare. Elementele infrastructurii se defectează din ce în ce mai des şi necesită reparaţii, care s-au făcut în ultimul timp din resurse financiare proprii ale Companiei de Căi Ferate, adică din banii salariaţilor.
CasetăŞ
Forumul Economic Mondial a plasat România pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii feroviare, fiind devansaţi chiar bulgari. Într-un clasament internaţional suntem pe locul 59, după ţări precum Maroc, Kazakstan, Tunisia, Tadjikistan sau Muntenegru. În România, cea mai mare viteză cu care poate merge un tren este de 160 de kilometri la oră şi se înregistrează între Bucureşti şi Constanţa.Cea mai performantă cale ferată din lume este în Japonia, urmată de de Elveţia, Hong Kong, Spania şi Finlanda.
