x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Controlul marilor averi are memoria scurtată la trei ani

Controlul marilor averi are memoria scurtată la trei ani

de Daniela Ivan    |    Alina Botezatu    |    07 Aug 2015   •   15:25
Controlul marilor averi are memoria scurtată la trei ani

ANAF a demarat controlul marilor averi fără a avea de partea sa o legislaţie care să-i permită un rezultat eficient. Cum verificările se limitează doar la banii ilegali obţinuţi între anii 2011-2013, toţi cei care au furat statul din 1990 şi până acum doi ani, perioada în care s-au făcut marile averi, vor scăpa basma curată.

Citeşte şi Maneliştii şi cămătari, verificaţi de ANAF!

Aşa-zişii afacerişti care lucrează la negru, politicienii şpăgari care s-au îmbogăţit făcând trafic de inf luenţă, maneliştii sau interlopii, cu toţii, vor fi nevoiţi să dea cu subsemnatul la Fisc să spună din ce bani şi-au făcut averile.

Citeşte şi Niculina Stoican, probleme cu Fiscul! ANAF îi vinde apartamentul din Târgu-Jiu

Primii vizaţi sunt cei care-şi afişează sfidător opulenţa. Nu au de ce să-şi facă griji, pot spune că banii i-au făcut legal înainte de anul 2011 şi vor fi crezuţi pe cuvânt. Fiscul are mâinile legate de o lege dată în anul 2010.

„Controlul vizează verificarea veniturilor și a declarării acestora începând cu anul 2011, întrucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare conform normelor stabilite de legiuitor. Subliniem faptul că ANAF este o agenție de aplicare a legii, fără atribuții în inițierea și aprobarea actelor legislative”, se arată în comunicatul instituţiei. Totuşi, în anumite cazuri punctuale se poate ţine cont şi de veniturile declarate între 2006-2010. Analiştii economici spun că legea are fisuri.

„În 2011, era un joc de glezne să arătăm FMI-ului că noi ne facem treaba la ANAF. Atunci era o ţară foarte coruptă, dar fără corupţi. Acum îi şi vedem. Cei pe care nu îi vedeam făceau legile acestea şi care, din păcate, nu au fost schimbate, ceea ce ridică semne de întrebare”, a declarat avocatul Gabriel Biriş, specializat în consultanță fiscală.

Notarii şi bancherii vor fi puşi în situaţii dificile

Fiscul va cere băncilor, notarilor, direcţiilor de impozite şi taxe locale de la primării, A.N.C.P.I.-ului, Direcţiei înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să trimită date referitoare la persoanele verificate. Problema este că în multe situaţii nu există baze de date relevante.

De exemplu, inspectorii fiscali trebuie să ştie de la început dacă persoana verificată şi-a cumpărat un imobil şi la ce cabinet notarial a încheiat contractul de vânzare-cumpărare.

„Fiecare notar public are obligaţia să răspundă la solicitările ANAF, să facă verificări în baza proprie a cabinetului său şi să comunice Uniunii Notarilor Publici. Aceasta a mai precizat că astfel de informaţii pot fi obţinute de la oficiile de cadastru imobiliare, sau de la direcţiile de impozite şi taxe de la primării. La bănci nu vor fi probleme.

„Fiscul poate să ceară încă din 2010 rulajul conturilor de la bănci. Sigur le-au cerut înainte să facă analiza prezentată, iar secretul bancar nu mai există în România. Din 2011, există o prevedere în Codul de Procedură Fiscală care obligă băncile să dea toate informaţiile inspectorului fiscal, la o simplă cerere a acestuia”, a mai spus Biriş.

Reprezentanţii Fiscului au declarat că pentru primele verificări au fost selectate persoane care făceau parte din cel puţin unul din următoarele trei cazuri: patronii cu firme sărace care deţin averi importante, persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără surse de venit, artişti cu venituri volatile şi averi mari.

Care este procedura

Fiscul selectează persoanele şi le verifică pe baza informaţiilor şi a documen¬telor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală. Dacă între venitul estimat şi cel declarat este o diferenţă de minimum 10%, se emite persoanei în cauză avizul de verificare. Persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta documente justificative sau alte clarificări relevante.

În acelaşi termen, persoana fizică verificată trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei constituie potrivit Codului de Procedură Fiscală contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 50.000 lei. Banii care nu pot fi justificaţi vor fi impozitaţi cu 16%.

"Cum poţi să verifici dacă nu ştii de la bun început câţi bani avea omul acela? Poate a dat nişte tunuri şi acum trăieşte din «osânză»" - Gabriel Biriş, expert financiar.


-  Au apărut opt servicii regionale pentru control fiscal, în subordinea ANAF

- Au fost înfiinţate 100 de posturi

- Au fost selectaţi primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de aceste cazuri

- Fiecare inspector va verifica 5 cazuri
 

×