Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Semnalul dat de Banca Naţională a României prin scăderea dobânzilor de referinţă de la 10% la 9,5%, precum şi prin reducerea rezervelor minime obligatorii pentru liniile de finanţare care nu părăsesc România mai devreme de doi ani nu a dus la deblocarea creditării. Banii de la FMI nu şi-au făcut deocamdată simţită prezenţa.
Creditul de nevoi personale fără ipotecă are dobânzi ameţitoare menite să îndepărteze din start orice doritor. De exemplu: un tânăr de 24 de ani, necăsătorit, care are un venit net de 2.000 de lei poate lua un credit maxim de 5.600 de euro de la BancPost cu o dobândă de 163 de lei lunar. Dacă doreşte mai mult poate recurge la un card de credit pe care poate să-l obţină de la UniCredit cu care poate lua 8.500 de euro pe 10 ani şi pentru care trebuie să plătească lunar o rată de 161 de euro.
RISCUL E LA CLIENT
Despre creditul în lei fără ipotecă nici nu poate fi vorba pentru că acesta are un DAE cuprins între 22% şi 30%, şi chiar şi aşa există foarte puţine bănci care oferă acest produs pentru o perioadă mai mare de 5 ani. Este limpede că bancherii nu sunt dispuşi să-şi asume riscuri în această perioadă tulbure şi preferă să trăiască din creditele vechi pe care le-au acordat pe bandă rulantă până la începutul acestui an precum şi din împrumuturile pe care le oferă statului, sigure şi cu dobândă de 11%.
Dobânzile scad simţitor, deşi rămân mult ridicate faţă de anul trecut, dacă clientul optează pentru un credit de nevoi personale girat cu ipotecă pe un imobil. În această situaţie vorbim de dobânzi între 8%-12% ceea ce permit sume mult mai mari şi rate ceva mai suportabile.
De exemplu, cine doreşte să împrumute 40.000 de euro de la Raiffeisen, pe o perioadă de 23 de ani, va plăti lunar o rată de 386 de euro. "Nu tragem pe nimeni de mânecă, ca în urmă cu un an, cine vrea să ia împrumut şi se califică îi dăm, dar cu garanţie ipotecară şi în limita evaluării pe care o avem de la companiile de evaluare imobiliară cu care lucrăm", a explicat un ofiţer de credit de la una din sucursalele UniCredit Ţiriac Bank.
Situaţia este asemănătoare la toate băncile din sistemul bancar pentru că un tur făcut pe la câteva sucursale din Bucureşti a arătat că nu există în acest moment nici o bancă care să dea credit ipotecar fără avans sau care să ofere credite de consum peste 10.000 de euro fără ipotecă.
GARANŢII SUPLIMENTARE
Cea mai mare problemă pe care o are acum un client care vrea să contracteze un credit imobiliar este garanţia suplimentară care este de 120% din valoarea locuinţei cumpărate, folosită ca girant. Concret, cineva care vrea să cumpere o garsonieră de 36.000 de euro nu mai poate să garanteze doar cu această locuinţă, dacă nu este dispus să plătească un avans mai mare de 20%.
"În procesul de preanaliză al dosarului luăm în calcul o sumă mai mică decât cea pe care o cer proprietarii pentru că am observat că evaluatorii ne dau preţuri cu câteva mii de euro mai mici decât cele convenite între vânzător şi cumpărător", a opinat un lucrător bancar de la Raiffeisen Bank.
Aşa că soluţia pe care o are cineva care vrea să-şi cumpere o locuinţă este fie să dea mai mulţi bani ca avans, fie să renegocieze preţul cu proprietarul până la valoarea din dosarul de evaluare. Avansul variază de la bancă la bancă de la 20% (la BCR, BRD, Alpha Bank etc) până la 35% la (Raiffeisen, Bancpost etc), însă acesta poate creşte dacă evaluatorul indică un preţ mai mic decât cel de cumpărare, lucru care se întâmplă obligatoriu pentru că valoarea activelor este în scădere de la lună la lună.
BATE VÂNTUL LA GHIŞEE
Populaţia nu mai este interesată să ia împrumuturi. Angajaţii de la birourile de credit ale băncilor şomează de ceva vreme şi sunt doritori să dea informaţii celor care se arată interesaţi să ia un credit. Totuşi, numărul solicitanţilor este foarte redus, trei-patru pe lună. Situaţia economică şi estimările care indică că numărul şomerilor va ajunge la un milion în acest an îi sperie pe oameni.
Cu cât numărul celor concediaţi va fi mai mare, cu atât clienţii potenţiali ai băncilor vor fi mai puţini. În plus, creşterea dobânzilor, deprecierea leului şi scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară îi determină pe potenţialii clienţi să aştepte vremuri mai bune.
