CRIZA FINANCIARĂ - Creditul se întoarce împotriva românilor

Dezvoltarea pe credit contractat în mo­ne­de străine ameninţă România din cau­­za devalorizării leului din ultima lună.

Dezvoltarea pe credit contractat în mo­ne­de străine ameninţă România din cau­­za devalorizării leului din ultima lună.

Criza economică ameninţă statele din Balcani cu o "aterizare" hurducăită în varianta cea mai bună. Cu toate acestea, România şi Bulgaria sunt aşteptate chiar să-şi accelereze creş­te­rea economică în acest an, spre deosebire de statele baltice, care îşi încetinesc în 2008 creşterea, potrivit Reuters.
"O criză de creditare ar avea un impact devastator asupra acestor economii, care s-au bazat masiv pe credit pentru a-şi finanţa dezvoltarea", spun reprezentanţii BNP Paribas într-un raport. "Chiar şi acele state care nu au povara unor balanţe de­ze­chilibrate externe sau interne, o criză a creditării va reduce rata de dezvoltare". În România creditele acordate populaţiei se ridică la peste 71,5 miliarde lei, echivalentul a 19,8 miliarde de euro, potrivit statisticilor băncii centrale. Dintre acestea, doar 10% sunt în lei, 58% în euro, 31% în franci eleveţieni şi restul în alte valute.

"Leul românesc a scăzut cu 10% de la 12 septembrie, ziua dinaintea declarării falimentului băncii americane de investiţii, pornind o nouă fază a crizei de credite", se mai spune în articol. Spre deosebire de statele baltice şi de vecinii de la sud, din Bulgaria, care au un curs fix legat de euro (1 euro = 2 leva), leul românesc se tranzacţionează la liber şi prezintă riscuri, mai scriu cei de la Reuters. Asta în­seam­nă că familiile ar putea avea cheltuieli mai mari în privinţa creditelor contrac­tate în monede străine, care "ar putea duce la probleme pentru companii şi fa­mi­lii şi potenţial la un colaps al ciclului de împrumut în monede străine", spun analiştii de la JP Morgan. O altă problemă este că în România rata dobânzii interbancare pe trei luni a crescut cu 3,5 punc­te procentuale din martie până acum. Băncile-mame din Occident deţin 70% din sectorul bancar românesc, care ar putea "seca" dacă pieţele de creditare din vestul Europei rămân la pământ.

Băncile centrale din regiune, inclusiv BNR, i-au reasigurat pe deponenţi şi pe investitori că sectoarele bancare din aceste state sunt solide. Dar economiştii avertizează că statele cu deficite externe mari şi ale căror sectoare financiare sunt ex­pu­se pe sectorul creditelor în monede străi­ne ar putea avea de înfruntat presiu­ne mai mare.

Leul, întărit

Moneda naţională s-a apreciat astăzi cu 2 bani şi a ajuns la nivelul de 3,92 lei/euro, după declaraţiile pe care le-a fă­cut ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Gu­ver­natorul a spus că leul "s-a mişcat în li­mi­te normale, având în vedere ce se în­tâm­plă pe piaţa internaţională şi pe plan intern din punct de vedere politic şi so­cial".
Totodată, Mugur Isărescu a mai spus că ban­ca centrală este pregătită să furnizeze li­chiditate şi să întărească reglementările prudenţiale, precum şi mijloacele de garantare a depozitelor, în cazul în care sistemul bancar va avea nevoie de aceste măsuri.
Leul s-a apreciat cu 4 bani şi jumătate şi, după o depreciere până la peste 3,94 lei/euro, moneda naţională şi-a reinversat tendinţa de scădere, apreciindu-se sub 3,92 lei/euro.

Scad investiţiile străine

Criza financiară internaţională poate determina în 2009 o reducere a volu­mu­lui de exporturi româneşti şi o încetinire a ritmului de investiţii autohtone şi străine, pe fondul unei creşteri econo­mi­ce de 6%, în scădere comparativ ni­ve­lul din 2008, dar peste media UE, a de­cla­rat premierul Tăriceanu. "Ro­mânia nu are probleme cu sistemul bancar, dar nu poate să fie complet izolată. Datorită faptului că multe dintre ţările din UE vor intra într-o fază de criză sau recesiu­ne, iar România are 70% din exporturile sale dirijate către ţările membre ale UE, este posibil să constatăm o oarecare în­ce­tinire a volumului de exporturi şi a ac­tivităţii economice. La nivelul in­ves­ti­ţii­lor, noua atitudine a băncilor, de prudenţă, de a solicita garanţii suplimentare, probabil că va încetini volumul sau ritmul investiţiilor româneşti şi străi­ne", a spus Tăriceanu, într-o conferinţă de presă susţinută marţi la Guvern.
Premierul a mai afirmat că pe lângă cri­za financiară internaţională şi riscul unui dezechilibru major care poate apărea în urma consumului excesiv generat de salarii mărite artificial şi nesustenabil, România se poate confrunta şi cu situaţia în care foarte mulţi dintre românii care muncesc în străi­nătate, precum cei din Spania, să fie obligaţi de recesiunea economică să revină în ţară în aceeaşi perioadă.