Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europa risca sa repete perioada traversata de Japonia in ultimul deceniu, respectiv o combinatie toxica de crestere economica mica si datorii mari, scrie Reuters intr-o analiza.
Ingrijorarile se aduna asupra deteriorarii perspectivelor Europei de crestere pe termen lung iar aceasta problema, daca nu este rezolvata, va face si mai greu de manageriat problemele privind sistemul bancar european si criza datoriilor publice. Acestea, la randul lor, atarna ca un bolovan de gatul monedei euro.
Criza financiara care a zguduit economia din 2008 a redus pentru totdeauna trendul cresterii in lumea industriala. "O gramada de tari vor fi lovite permanent in trendul de crestere. Asta nu e o recesiune ca toate celelalte sI nu vom vedea tari revenind la ratele de crestere de dinainte de criza', spune Philip Whyte, cercetator senior la Centrul pentru Reforma Europeana, un think-tank din Londra.
Fantoma cresterii pierdute
Fenomenul economic este simplu dar mai greu de vazut: pe masura ce multe companii au dat faliment, capacitatea acestora de productie a fost pierduta. Cum cererea ramane slaba, companiile profitabile nu isi inlocuiesc vechile fabrici.
De asemenea, pe masura ce somajul ramane la niveluri mari, aptitudinile oamenilor se atrofiaza. Asta slabeste productivitatea sI trimite oamenii in afara pietei muncii pe perioade din ce in ce mai lungi, un pericol identificat sI de Ben Bernanke, seful Federal Reserve, luna trecuta.
Pe langa faptul ca asta forteaza guvernele sa mareasca taxele, o astfel de desfasurare de evenimente inchide o ruta pentru scaderea datoriilor suverane.
Pe langa asta, politicienii sunt asteptati sa promoveze noi reforme – politici precum usurarea concedierilor sI angajarilor, promovarea unei competitii mai mari in economie sI investirea in training. Deja Romania a trecut prin doua astfel de etape: majorarea TVA de la 19% la 24% sI promovarea noului Cod al Muncii.
Zece ani de vremuri oribile
Insa Pier Carlo Padoan, economistul-sef al Organizatiei pentru Cooperare sI Dezvoltare Economica (OECD), nu vede asta intamplandu-se. "Vad ca se anunta masuri. As vrea sa le vad sI implementate', spune el.
Cercul vicios in care se scalda tarile europene, respectiv inecarea in datorii sI cresterea slaba.
"Vor trece prin vremuri oribile. Sunt foarte ingrijorat despre intregul flanc sudic european, nu pentru urmatoarele 18 luni sau doi ani, ci pentru un deceniu sau chiar mai mult', mai spune Whyte de la Centrul pentru Reforma Europeana. Germania – botezata acum 10 ani drept omul bolnav al Europei, este acum vazuta ca un model. Jean Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene, a dat ca exemplu piata muncii din Germania, unde moderatia in salarizare sI flexibilitatea au protejat economia de la pierde locuri de munca.
OECD spune ca Italia trebuie sa isi liberalizeze sectorul serviciilor, sa deschida profesiile noilor intrati sI sa imbunatateasca eficienta energetica. Grecia trebuie sa faca toate astea sI in plus sa reformeze piata muncii sI politicile de competitie. Si Germania ar putea creste mai repede daca liberalizeaza serviciile, ceea ce va declansa investitii in crestere.
Inovatia, arma noastra. Acum, cat nu e prea tarziu...
Acestea au fost inscrise de UE in Strategia Lisabona sau Europa 2020, insa Whyte spune ca experienta cand sistemul financiar international aproape a intrat in colaps va face politicienii mai constienti de nevoia de reforme.
Arma Europei ramane inovatia. Dar climatul politic va face ca societatile ostile competitiei din partea start-up-urilor sa se opuna schimbarilor.
Europa inca are insa perspective mai bune decat Japonia: o rata de crestere previzionata de 1,5%, in vreme ce niponii pot doar 0,5% pe an, din cauza imbatranirii populatiei.
