Cum poţi face rost de bani dacă ai idei de afaceri

Cu toate că mulţi români spun că nu pornesc o afacere pentru că nu au bani, lucrurile nu stau chiar aşa. În ultimii ani, hub-urile, asociaţiile şi programele de mentorat, guvernele şi UE au fost mult mai active şi au sprijinit firmele aflate la început de drum. Există astăzi numeroase oportunităţi de finanţare în România sau peste hotare, disponibile la un click distanţă.

Competiţii adresate startup-urilor din întreaga lume, strângere de fonduri online, investitori de tip business angels, granduri din bani europeni sau de la Guvern. Toate acestea sunt surse de finanţare la îndemâna oricărui antreprenor cu idei, dar care depind de calitatea proiectului dezvoltat şi de gradul de informare al persoanei care pune bazele noii afaceri. Competiţia este dură, nu oricine are un proiect poate şi câştiga. “Eu cred că dacă doreşti să reuşeşti ca antreprenor treabuie, la început, să-ţi strângi resursele singur şi să munceşti foarte mult, să dovedeşti că ai creat ceva prin forţe proprii şi abia apoi să te uiţi după finanţări”, a declarat Dragos Petrescu, proprietarul City Grill, un susţinător al start-upurilor româneşti. El crede că e important ca la un moment dat să primeşti o finanţare, dar aceasta va veni după ce antreprenorul dovedeşte că o merită.

Investitori providenţiali sau granturi

Investitorii de tip business angels au experienţă în afaceri şi caută să finanţeze start-upuri care li se par de viitor, dar devin şi actionari în firma finanţată. Aceştia caută antreprenori care au trecut cu bine de faza de început, dar sunt la momentul în care au nevoie de bani ca să se dezvolte. În România există servicii care pun în legătură antreprenorii cu investitorii, precum BizAngels.ro.

Pe de altă parte, Ministerul Economiei pune la bătaie 189 de milioane de euro pentru startup-uri în perioada 2016-2020 din fonduri structurale. Dintre acestea, 35 de milioane de euro sunt destinate industriilor creative, iar restul de 154 de milioane de euro sunt alocaţi afacerilor lansate de tinerii sub 35 de ani. Un alt program, START 2016, este derulat de Departamentul pentru IMM şi este adresat firmelor mici si mijlocii, aflate la început de drum, care vor putea lua un ajutor nerambursabil de până la 26.000 de euro.

Se caută idei inovatoare

Antreprenorii care au o idee în care cred şi vor să o lanseze pe piaţă, pot apela la granturile de tip non-equity -programe de accelerare sau diferite competiţii  care oferă proiectelor câştigătoare până în 25.000 de euro.  De exemplu, Get in the Ring (130 de ţări), Startup Spotlight (Spania  şi UE), Eleven (Bulgaria) sau TechPeaks (Italia) sunt competiţii care premiază cele mai promiţătoare firme nou înfiinţate, indiferent de ţara de unde vin.

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

O altă soluţie de finanţare pentru start-upuri este crowdfunding-ul sau finanţarea participativă. Este o formă de strângere de fonduri online, pe platforme speciale acreditate, unde antreprenorii îşi listează proiectele şi acestea sunt finanţate  de cei care doresc să contribuie la punerea lor în practică. Astfel de platforme există şi în România: Crestemidei.ro, Sprijina.ro, Multifinantare.ro ,  Wearehere.ro, Bursabinelui.ro.

Start-upurile din România au o rată de supravieţuire mai mare decât în pieţele mai dezvoltate cum ar fi SUA sau UE. De exemplu, în SUA din 100 de firme numai şapte mai sunt în viaţă după trei ani, iar în România supravieţuiesc 30.

“Reţeta reuşitei este să creezi ceva ce piaţa îşi doreşte să aibă, să ai şansa să aduci oamenii potriviţi în echipa şi capacitatea de a muncii 10-12 ore pe zi pentru ca visul tău să devină realitate” Dragos Petrescu, fondatorul City Grill

Proiecte româneşti de succes

• DeviceHub.net, un start-up românesc care oferă servicii în cloud pentru comunicarea Internet, a primit o finanţare de 80.000 de euro de la hub:raum Cracovia;

• Un joc dezvoltat de studioul românesc Stuck în Attic, fondat de trei tineri din Târgu-Mureş, a obţinut o finanţare de 50.000 de dolari prin platforma de crowdfunding Kickstarter;

• TinTag, un startup clujean (care produce dispozitive electronice mici ce pot fi conectate la telefonul mobil şi atasate la chei sau  portmoneu şi care te anunţă în cazul în care le-ai pierdut) a adunat peste 100.000 de euro de pe platforma de crowdfunding Indiegogo;

• SymphoPay, startup care propune magazinelor o soluţie unică de POS-uri inteligente, a beneficiat de o investiţie de un milion de euro, de tip business angels, din partea GECAD;

• SafeDrive, o aplicaţie care își propune să diminueze numărul accidentelor rutiere cauzate de utilizarea telefonului la volan, este prezentă în finala Chivas The Venture. Va primi un premiu de 5.000 euro, plus o parte din fondul de un milion de dolari, în funcţie de numărul de voturi pe care-l va obţine în finală;

• Trei start-up-uri din România - DeviceHub.net, Traderion şi Uipath - au fost acceptate în cadrul incubatorului Seedcamp din Londra alături de alte 17 companii din  Europa aflate la început de drum.

Ce idei de afaceri pot fi finanţate

• Atelier de tâmplărie cu 50.000 de euro din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, destinaţi afacerilor non-agricole din mediul rural;
• Afacerile din domeniul cabinetelor medicale sau al sălilor de fitness  pot fi finanţate cu aproape 30.000 euro;
• Micile afaceri în construcţii sau în confecţiile metalice  pot obţine 26.000 de euro;
• Guvernul Coreei de Sud caută startupuri în Europa în domenii creative. Oferă 33.000 dolari şi suportă toate costurile;
• Primul incubator din România destinat dezvoltatorilor de jocuri, Carbon, oferă o finanţare directă de până la 50.000 de dolari pe proiect;

Vestea bună pentru micii întreprinzători este că aceştia pot cumula mai multe surse de finanţare, dacă pot convinge că businessul lor este de viitor