Cheltuielile administraţiilor publice locale cu energia şi combustibilii au totalizat, anul trecut, 1,86 de miliarde de lei, ceea ce a reprezentat 3% din veniturile totale ale acestora. Poate suma nu pare mare, dar dacă avem în vedere că primăriile au alocat pentru Sănătate doar 1,23 de miliarde de lei (1,95% din venituri) sau un miliard pentru Apărare şi ordine publică (1,59% din venituri), atunci bugetul destinat confortului aleşilor nu mai pare atât de mic.
Apetenţa aleşilor, fie ei parlamentari, primari sau consilieri locali, pentru deplasările cu maşina de serviciu este binecunoscută. Că de multe ori aceste deplasări în interes de serviciu sunt, de fapt, deplasări în interes personal, cine mai stă să verifice sau să pună întrebări. Caii-putere ascunşi sub capotă trebuie să fie tot mai mulţi, cu cât funcţia ocupantului banchetei din spate este mai mare, pentru că, nu-i aşa, maşina şi girofarul impun respect muritorilor de rând.
La nivelul anului trecut, topul globetrotterilor locali este condus de judeţul Bihor, unde s-au cheltuit 173,65 de milioane de lei în cele 100 de unităţi administrativ-teritoriale. Suma include şi cheltuielile cu energia, potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, dar acestea sunt foarte mici în comparaţie cu „investiţiile” pentru combustibili. În schimb, judeţe cu număr comparabil de oraşe şi comune au reuşit să cheltuiască mult mai puţin. De exemplu, în judeţul Botoşani, care este împărţit în 177 de unităţi administrativ-teritoriale, s-au cheltuit, anul trecut, pentru combustibili şi energie doar 10 milioane de lei, iar cele 96 de administraţii ale judeţului Iaşi au scos din buget 36,4 milioane de lei.
Pe locul doi, la mare distanţă de restul judeţelor, s-au plasat aleşii din Constanţa, care au cheltuit pentru plimbările cu maşinile şi energia 92,53 milioane de lei, deşi numărul oraşelor şi comunelor nu sare de 70. Plutonul fruntaş a fost încheiat de judeţul Timiş, unde pentru confortul aleşilor s-au cheltuit 68,96 milioane de lei.
1,05 miliarde de lei au cheltuit, anul trecut, primăriile din Bucureşti pentru plata combustibililor şi a energiei.
Criza economică, tratată cu cheltuieli mari
În perioada 2010-2017, administraţiile publice locale au cheltuit 13,6 miliarde de lei pentru achitarea facturilor la carburanţi şi energie. Cei mai mulţi bani s-au dat în 2010 şi 2011, circa 3,81 miliarde de lei, într-o perioadă în care România încă se chinuia să iasă din devastatoarea criză economică. Pentru aleşii locali, confortul propriu se vede că a fost însă mai presus de constrângerile impuse celei mai mari părţi a populaţiei.
Evoluţia cheltuielilor pentru combustibili şi energie (mld. lei)
2010 1,93
2011 1,88
2012 1,67
2013 1,43
2014 1,53
2015 1,78
2016 1,52
2017 1,86
Ne-nvârtim, până ameţim
Anul trecut, preţul mediu al benzinei cu cifra octanică de 95 a fost de circa 1,3 euro/l, iar la un curs mediu de 4,568 lei/euro, rezultă că maşinile primăriilor au consumat circa 200 de milioane de litri de carburanţi (după ce am scăzut cheltuielile estimate cu energia). Mai mult, dacă am lua un consum mediu de 10 litri/100 km, am constata că aleşii s-au plimbat în interes de serviciu circa două miliarde de kilometri. Adică de 50.000 de ori înconjurul Pământului pe la Ecuator. Reluând acelaşi raţionament pentru 2010, când s-au cheltuit cei mai mulţi bani la acest capitol (cursul mediu de 4,2099 lei/euro şi un preţ mediu al benzinei de 95 de 4,79 lei), putem estima că vâjâielile aleşilor locali au înghiţit aproximativ 300 de milioane de litri de carburanţi. Tradusă în kilometri, această cantitate însemna la acea dată circa trei miliarde de kilometri. Adică de 75.000 de ori înconjurul Pământului pe la Ecuator.