De ce vrea Banca Naţională să coboare gradul de îndatorare

Scăderea veniturilor unei părţi a populaţiei ca urmare a transferului contribuţiilor sociale, precum şi creşterea ROBOR s-au resimţit în creşterea restanţelor la bănci. În ianuarie 2018, acestea au urcat cu 126 milioane de lei şi au ajuns la 9,3 miliarde de lei, după ce au scăzut în continuu în anii post criză.

Banca Naţională vrea să reducă gardul de îndatorare al populaţiei la 50% de teama că mulţi români nu vor mai putea să-şi achite ratele, fenomen care s-a întâmplat după criza economică din anii 2008-2009. Atunci ponderea sumelor restante în total rate a urcat treptat până la 13,01% în iunie 2014 după care a început să coboare constant până la 7,23% în decembrie 2017, iar în ianuarie 2018 a avut loc o creştere sub 0,1%. Numai că acum contextul este cu totul altul, România are cea mai mare creştere economică din UE, iar salariile pe termen mediu şi lung vor creşte.

Totuşi, BNR vrea mai multă prudenţă având în vedere că intrăm într-o perioadă în care dobânzile vor creşte, mai ales având în vedere recomandările Comitetului Macroprudenţial. O parte dintre membrii acestuia se teme că îndatorarea peste potenţial a populaţiei poate avea efecte negative importante, atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creșterii economice viitoare şi de aceea au recomandat iniţierea unui grup de lucru care să decidă oportunitatea plafonării gradului de îndatorare.

Evidenţele empirice arată că un nivel al îndatorării de peste 55 la sută este asociat cu o probabilitate de neperformanţă de 3 la sută într-un orizont de un an şi de o probabilitate de 14 la sută în cazul unui orizont de 5 ani, se arartă în recomandarea Comitetului

În acset sens, reprezentanţii Guvernului şi cei ai Ministerului de Finanţe au avut o primă întâlnire, însă părerile sunt împărţite. Măsura nu este văzută cu ochi buni de Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.  „Nu sunt în favoarea unei plafonări, şi încă foarte joase, pe această creditare “, a spus ministrul.  Totuşi, acesta a precizat că se fac analize pro si contra la nivelul Ministerului Finanţelor şi după aceea se va lua o decizie la nivelul Guvernului  care va fi prezentată oficial în Comitetul de Supraveghere Macroprudenţială.

O treime din cei care au luate credite în ultimul an au rate de peste 55 la sută din venituri, arartă datele BNR. Cei mai vulnerabili sunt românii cu venituri mici care vor face faţă cu greu creşterii ROBOR sau deprecierii leului