Demisie în conducerea  Băncii Mondiale! Economistul șef pleacă după ce a contestat un raport  în care România este retrogradată

Demisia lui Paul Romer, cu efect imediat, din funcția de Economist șef al Băncii Mondiale, a ridicat o serie de întrebări privind motivele deciziei anunțate la începutul săptâmânii. Romer, profesor de economie la universități americane de renume,  preluase postul doar în urmă cu 15 luni fiind recomandat de prestigiul profesional și capacitatea de analiză a fenomenelor din economia mondială. El a intrat însă rapid în contradicție cu echipele de specialiști ai băncii în privința metodelor de evaluare și concluziilor din rapoarte. Cel mai recent caz, care a dus la ruptură, este raportul asupra competitivității – Doing Business 2018- cu rezultate ironizate de economistul șef. Cel mai controversat aspect a fost dat ca exemplu evaluarea statului Chile. Experții BM au considerat că în perioada președinției socialistei Michelle Bachlet, Chile a pierdut 23 de locuri în clasamentul mondial al competitivității, dar Roner, după propria metodă, a apreciat o retrogradare de doar două poziții. El a cerut retragerea raportului, considerându-l politizat, contestând și metodele de evaluare, ceea ce deschidea o cutie a Pandorei privind și alte evaluări ale BM.

În același raport, difuzat la începutul lunii ianuarie 2018, România este plasată pe locul 45 din cele 190 de state evaluate. Față de anul anterior, Romania pierde 9 locuri, și se plasează sub Republica Moldova, Kosovo și Belarus. Ambasadorul american la București, Hans Klemm, observa malițios această plasare a României în Doing Business 2018 în urma Republicii Moldova.

Banca Mondială a difuzat cifre cu mari erori și în estimările privind creșterea economiei României. După o prognoză anunțată de 4,2 la sută pentru anul 2017, BM a revizuit cifrele, în creștere la 6,4 la sută. Abaterea de 2 procente arată o corecție de 45 la sută la acest indicator. Asemenea evaluări, cu diferențe mari față de realitatea din economia României, au fost și în alți ani. Cea mai gravă este cea din 2009, când era prognozată o creștere de 3,2 la sută, dar criza a determinat o contracție a PIB de 5,6 procente.