Fondul Monetar Internaţional a fost incapabil să anticipeze sosirea crizei şI a pus prea multă încredere în pieţe şI autorităţile de reglementare din statele dezvoltate, potrivit unui raport al Biroului Independent de Evaluare, care supraveghează instituţia mondială.
Biroul a analizat comentariile publice şI rapoartele emise de FMI între 2004 şI 2007, o perioadă în care behemoţii financiari şi-au extins folosirea de instrumente financiare complexe şI s-au prins în boom-ul imobiliar din SUA şI Europa, care era blestemat să intre în colaps, scrie Washington Post.
Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI, a recunoscut eşecul insituţiei sale. “Incapacitatea Fondului de a preveni posibilitatea unei crize sistemice suficient de rapid este un fapt care ar trebui să ne facă mai modeşti, pe care instituţia l-a recunoscut cu sinceritate”, a afirmat Strauss-Kahn cu privire la raportul intitulat “Performanţele FMI în perioada premergătoare crizei financiare şi economice: supravegherea FMI între 2004 şi 2007”.
Strauss-Kahn spune că deja s-au făcut câteva schimbări, inclusiv redactarea de analize pentru toate marile economii. Până recent SUA nu au permis FMI să acceseze informaţii private despre sistemul său financiar.
În perioada dinaintea crizei au existat mai multe avertismente în privinţa furtunii ce urma să vină. Dar FMI a optat să le ignore şI să promoveze viziunea unei lumii sănătoase ce beneficia de efectele “marii moderaţii”, o combinaţie de creştere economică puternică îmbinată cu şomaj mic şI inflaţie scăzută. Analiza relevă că în perioada cuprinsă între toamna anului 2007 şi septembrie 2008, când banca de investiţii Lehman Brothers a dat faliment, FMI a rămas convins că sistemul financiar îşi poate amortiza pierderile, iar economia SUA şi cea mondială au capacitatea de a evita recesiunea.
“Veştile rele au rămas în urma noastră”, afirma Strauss-Kahn în mai 2008, referindu-se la problemele sectorului financiar, menţionează documentul. Raportul precizează că deşi boom-ul imobiliar s-a bazat pe fundaţii dubioase, FMI nu a identificat corect riscurile din cauza “spiritului de turmă”.
Angajaţii FMI intervievaţi pentru studiu au portretizat instituţia ca fiindu-i frică să nu îşi ofenseze guvernele membre, în mod particular marii acţionari, creând o cultură a auto-cenzurii. Chiar şI când angajaţii au vrut să sublinieze potenţialele probleme, ei “credeau că există limite despre cât de critici pot să fie”. Se subliniază, de asemenea, că FMI pare adesea că îmbrăţişează cauza sectorului financiar american şi politicile SUA, deoarece punctul de vedere al instituţiei concorda în general cu cel al Federal Reserve, banca centrală din SUA.