Distrugerea patrimoniului UGSR, ascunsă sub o avalanșă de contestații în instanță

Foştii şi actualii lideri sindicali care au preluat după 1990 patrimoniul mişcării sindicale încearcă, pe toate căile, să amâne deznodământul acestei afaceri. Ei contestă acum în instanţă orice demers care are legătură cu această cauză doar pentru a trage de timp, în speranţa că vor ieşi, cumva, basma curată. Au profitat ani de zile de o avere asupra căreia nu au niciun drept de proprietate, după cum recunosc chiar şi ei, dar acum au de ce să se teamă după ce, în vara anului trecut, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a dispus verificarea acuzaţiilor de săvârşire a unor grave infracţiuni în legătură cu patrimoniul.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa emitea, sub semnătura procurorului Niţă Teodor, pe data de 13 iulie, Ordonanţa 106P/2018, prin care a dispus verificarea săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani, înşelăciune, denunţare calomnioasă şi determinarea înmatriculării unei societăţi în temeiul unui act constitutiv fals. De asemenea, conform Ordonanţei, s-a dispus sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanţa, în vederea desfiinţării unor documente în baza cărora confederaţiile sindicale au preluat acest patrimoniu. Aceste măsuri au fost disjunse dintr-un dosar deschis în urma plângerii formulate împotriva structurilor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, BNS - Dumitru Costin, CSDR - Iacob Baciu, CNSLR Frăţia - Leonard Bărăscu, societăţii de turism SIND România şi a altor câtorva persoane de către primăria oraşului Năvodari şi de fostul primar al oraşului, Matei Nicolae.

Avalanşă de contestaţii

După emiterea Ordonanţei 106P/2018, toţi cei vizaţi, la care s-a adăugat şi actualul Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, care la începutul anilor 90 a fost unul dintre iniţiatorii preluării ilegale a patrimoniului UGSR, au depus plângeri împotriva acestui act juridic. Au fost respinse de instanță, dar asta nu i-a descurajat pe contestatari, ei făcând plângeri împotriva respingeri plângerii iniţiale. Ulterior, Victor Ciorbea a făcut şi în nume propriu plângere, deşi el a fost citat în calitate de martor. S-a adresat în același timp atât Judecătoriei Constanța, cât și Curții de Apel Constanța cu aceeași plângere. În instanță, a susținut însă că, de fapt, Tribunalul București este competent să judece plângerea formulată. Mai mult, a solicitat chiar strămutarea de la Curtea de Apel Constanța la o altă Curte de Apel. Toate acestea sunt tertipuri procedurale, cereri formulate cu abuz de drept pentru a împiedica sau, cel puțin, întârzia înfăptuirea actului de justiție, spun surse judiciare.

Ce riscă persoanele implicate

Dacă li se resping plângerile împotriva Ordonanţei 106P/2018, atunci judecătorul de cameră preliminară ar putea dispune desfiinţarea actelor cu caracter fals, solicitată de procurorul Niţă Teodor, care au stat la baza preluării şi, ulterior, împărţirii patrimoniului, ne-a declarat avocatul Ioan Caracostea Stela, reprezentantul în instanță al Taberei Năvodari, activ care face obiectul unui proces în instanță ce vizează preluarea lui ilegală de către structurile sindicale apărute după 1990. Odată desfiinţate aceste acte, s-ar reveni la situaţia din 1990. Patrimoniul nu s-ar mai putea reface însă integral pentru că, de-a lungul anilor, multe clădiri au ajuns o ruină sau au fost înstrăinate.

O formă fără fond

Citește pe Antena3.ro

Rezultate parțiale. Călin Georgescu trece pe primul loc și în diaspora. Elena Lasconi reduce diferența față de Marcel Ciolacu

Documentul intitulat „Tranzacţie Generală”, care este un act subsecvent unui document falsificat, conform deciziei instanței, a vizat „partajarea şi obţinerea patrimoniului sindical care a aparţinut fostului CC al UGSR”, deşi Consiliul Central nu avea patrimoniu, el fiind doar o structură de conducere, fără personalitate juridică. A fost o scăpare a liderilor sindicali care, în goana după zestrea UGSR, nu au dat importanţă acestui amănunt care acum se întoarce împotriva lor. Mai departe, acest document fals („Tranzacţie Generală”) a fost folosit de preşedinţii CNSLR Frăţia - Victor Ciorbea, CNS Cartel ALFA - Bogdan Hossu şi CSI Frăţia - Miron Mitrea la constituirea şi înmatricularea societăţii SIND România, care a preluat baza turistică a UGSR.

Împărţirea patrimoniului UGSR între CNSLR, CNS Cartel ALFA şi CSI Frăţia s-a făcut în baza unui proces-verbal încheiat la data de 4.07.1990, prin falsificarea semnăturii preşedintelui Comitetului Naţional Provizoriu de Organizare a Sindicatelor şi, ulterior, a documentului intitulat „Tranzacţie Generală”, încheiat la data de 7.11.1991, dar care are la bază procesul-verbal falsificat. Acest lucru a fost clarificat deja de instanţă, iar cel care a falsificat semnătura şi-a recunoscut vina.

Mizeria băgată sub preș

În timp ce folosesc toate tertipurile pentru a evita întâlnirea cu procurorii, autointitulaţii unici urmaşi şi deţinători ai patrimoniului UGSR încearcă să acopere urmele jafului. Un astfel de caz este cel al caselor de cultură. Aşa se întâmplă la Constanţa, Sfântu Gheorghe sau Lugoj, ca să dăm numai câteva exemple. Primăriile au decis, prin acte emise ignorând dreptul de proprietate, intabularea clădirii şi a terenului de sub ele pe numele ANCCSR, creând astfel aparenţa de legalitate. Documentele emise de fostul Consiliu de Stat al Republicii Socialiste România atestă însă că aceste clădiri au fost construite din banii sindicatelor sau transferate în proprietatea sindicatelor împreună cu terenul de sub ele.

O hotărâre ignorată

În urmă cu câţiva ani, Curtea de Apel Bistriţa emitea o hotărâre definitivă care ar fi trebuit să tranşeze dreptul de proprietate asupra caselor de cultură şi nu numai. ”Acordul dintre CNSLR, Cartel Alfa, BNS, CSDR de a administra în comun fostul patrimoniu al UGSR nu reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate”, se arăta în decizia instanţei. O hotărâre care face lumină într-un jaf de sute de miliarde de lei, dar care este încă ignorată.

În fapt însă, după 1990, odată cu înfiinţarea confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, organizaţiile sindicale similare UGSR, acestea au preluat spre administrare patrimoniul fostului UGSR. Mai mult, acestea s-au comportat ca adevărat proprietar, prevăzând în statutele lor că sunt continuatorul de drept al UGSR,

Bogdan Hossu, preşedintele Cartel ALFA, 2003