Economia cade, firmele mor

Scăderea economică din trimestrul II a fost de peste 8%, mai mare decât cea înregistrată în primele trei luni din 2009. Guvernul negociază cu FMI introducerea neimpozitării profitului reinvestit, ca măsură de susţinere a mediului de afaceri.

Datele statistice arată rău. Economia este în picaj, producţia industrială şi sectorul construcţiilor s-au redus cu 8,9%, respectiv 8,6% faţă de iulie 2008. Populaţia a simţit din plin contracţia economiei. Comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, a scăzut în iunie atât ca serie brută, cu 16,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 17,3%, tendinţă manifestată şi pe ansamblul primelor 6 luni, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). "Din punctul nostru de vedere, în trimestrul II va fi o scădere economică mai mare decât în trimestrul I. Nu ne putem pronunţa până nu apare (informarea statistică - n.r.), dar credem că ea va fi peste 8%. Atât vă pot spune, dinamica economică, contracţia economică a trimestrului II va fi mai mare decât în trimestrul I", a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea.

STATISTICĂ
Ministerul de Finanţe va susţine în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) o diminuare a produsului intern brut (PIB) de circa 8,4%-8,5% la nivelul întregului an. În consecinţă, Guvernul negociază cu reprezentanţii FMI majorarea deficitului bugetar acceptat, nivelul avut în vedere fiind de circa 7% din PIB, ca urmare a situaţiei economice mondiale şi europene dificile, care a dus inclusiv la diminuarea veniturilor bugetare. O parte din datele pe care se  bazează scăderea PIB-ului a fost făcută publică ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Concret, pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-17,2%), industria bunurilor intermediare (-10,8%), industria energetică (-9,1%) şi industria bunurilor de uz curent (-3,9%). Pe de altă parte, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 20%, cele de reparaţii capitale cu 17,9%, iar lucrările de construcţii noi cu 3,1%, se arată într-un comunicat al INS.

NEGOCIERI CU FMI
Printre discuţiile pe care autorităţile române le poartă în aceste zile cu reprezentanţii FMI se numără şi introducerea neimpozitării profitului reinvestit şi bani pentru infrastructură, în încercarea de a stimula firmele. Premierul Emil Boc a declarat ieri că speră ca FMI să accepte ca Guvernul să aloce resurse suplimentare pentru infrastructură şi să aplice neimpozitarea profitului reinvestit, ca măsură de susţinere a mediului de afaceri. Şeful executivului a mai spus că Guvernul va trebui să găsească o altă soluţie pentru a compensa lipsa veniturilor la buget ca urmare a aplicării neimpozitării profitului reinvestit. "Neimpozitarea profitului reinvestit este vitală pentru mediul de afaceri. Cert este că, în momentul când iei o sursă de venit din buget, rezultată în urma neimpozitării profitului reinvestit, trebuie să pui altceva în loc. Am cerut şi cer în continuare Ministerului Finanţelor, cât şi celor care lucrează la elaborarea proiecţiei bugetare să găsească o soluţie, astfel încât această măsură să fie implementată. Va trebui să găsim un mecanism prin care să compensăm lipsa de resurse în buget prin neimpozitarea profitului reinvestit, prin compensare din altă parte", a spus Boc. Misiunea FMI la Bucureşti se va încheia la 10 august, când Fondul va face o comunicare publică cu privire la rezultatele misiunii. Pogea a mai spus că în intervalul vineri-duminică noaptea experţii Fondului, ai Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale şi reprezentanţii Guvernului vor finaliza scrisoarea de intenţie. La sfârşitul vizitei vom afla şi dacă Fondul a fost de acord cu utilizarea celei de-a doua tranşă a banilor de la FMI, în valoare de circa 1,9 miliarde euro, pentru finanţarea deficitului bugetar, aşa cum vor guvernanţii.

Impozitul minim
Guvernul se uită mai atent şi către impozitul minim, în încercarea de a opri căderea economică. Acesta trebuie restrâns la domeniile şi activităţile unde evaziunea fiscală nu poate fi altfel combătută şi eliminată, cum ar fi restaurantele, dar aceasta se va stabili în urma analizei pe care o face în prezent comisia economică a coaliţiei, a declarat ieri Boc. El a adăugat că primul scop al impozitului minim a fost atins, astfel încât cei care aveau foarte multe firme fantomă, fără activitate, au fost obligaţi să decidă dacă le menţin sau le închid.