Economiile au scazut cu 7%

Tot mai multi oameni isi strica depozitele bancare pentru a-si cumpara frigidere, combine, masini sau locuinte. Bancherii sunt ingrijorati si spun ca anul 2004 va fi anul cheltuirii si nu al economisirii.

English version

Avem o problema legata de depozite, care au scazut de la 32% la 25,7%. Suntem cu mult sub media Europei de Sud-Est, unde procentul de economisire este de 50% si cu mult sub cel din Uniunea Europeana, unde media este de 82%, a declarat Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Oamenii sunt tentati sa-si cumpere bunuri de consum, sa-si schimbe masina, sa plece in vacanta si se gandesc tot mai putin sa-si puna un ban deoparte. "Crearea unei piete a economisirii pe termen lung si mediu nu va fi posibila decat atunci cand mai multe conditii vor fi simultan indeplinite: scaderea inflatiei, care sa permita propunerea unor dobanzi fixe, schimbarea comportamentului populatiei, care sa-si diminueze preferinta pentru lichiditati si tranzactii in numerar", a opinat Patrick Gelin, director general BRD.

Oamenii strang putin

Un studiu elaborat de compania de cercetare a pietei Mercury Research confirma aceasta tendinta. Procentul oamenilor care economisesc a scazut de la 33% (in septembrie 2003) la 26% (in aprilie 2004), conform studiului citat. Datele statistice arata ca doar un sfert din cetatenii din Romania sa gandesc sa puna deoparte un ban, iar acestia traiesc, in special, la oras si au studii superioare. "Ei strang, in medie, cam 20% din venitul pe care-l castiga intr-o luna, iar 75% dintre oameni economisesc sub 25% din venitul lunar familial", spune Laura Nicoara, director de cercetare la compania Mercury Research.

O treime din economii sunt la saltea

Din trei oameni, unul isi tine banii acasa, releva studiul citat. "Datele arata ca 32% dintre cei care economisesc isi tin banii acasa, 63% ii depun la banci, cel mai adesea in depozite la termen in lei", spune Nicoara. Ea mai afirma ca cele doua grupe de oameni sunt aproape paralele, in sensul ca doar 5% dintre cetateni isi impart economiile intre banci si casa. Cei care isi tin banii sub saltea percep bancile ca pe institutii instabile, din cauza falimentelor care au avut loc in sistemul bancar, si spun ca dobanzile pe care le ofera bancile nu sunt suficient de motivante ca sa-i determine sa-si plaseze banii in depozite. In plus, o parte dintre cei intervievati cred ca la banca se duc numai oamenii de afaceri care au diplomatele pline cu bani si spun ca se simt jenati sa se duca cu un milion sau doua de lei.

4 mld. de euro din afara

Paradoxul Romaniei este ca oamenii castiga un salariu mediu net de 150 de euro/luna, insa cheltuiesc mult mai mult. "De unde vin acesti bani?", se intreaba analistii financiari. Un probabil raspuns este ca romanii care lucreaza in strainatate trimit acasa mult mai multi bani decat un miliard de euro, cat a estimat Banca Nationala pentru anul 2003. "Romanii plecati in strainatate au adus in tara pe cale oficiala aproape 1,7-2 miliarde de euro, anul trecut, si ne asteptam ca in anul 2004, oficial sau neoficial, sa aduca in tara aproape 4 miliarde de euro", a spus Adrian Vladimir Ciorcasel, director coordonator la firma Smith&Smith, firma care se ocupa cu transferuri bancare. El sustine ca jumatate din acesti bani vor veni oficial, iar cealalta jumatate, in valize, geamantane sau genti.

Boom-ul imobiliar

Desi in crestere, creditele imobiliare sunt putine prin comparatie cu tarile din jurul nostru, spune Lazea. Datele BNR arata ca in anul 2001, aceste imprumuturi reprezentau doar 2,23% din portofoliul de credite, 2,91% (in 2002), 5,92% (in 2003), 6,62% (in 2004). Una peste alta, creditul neguvernamental a crescut cu peste 50% in numai un an si BNR spune ca acest ritm este prea mare. Pe de alta parte, creditul neguvernamental in tara noastra reprezinta 16,4% din PIB, procent sub media din zona geografica in care ne aflam, care se situeaza la 19,8%, spune Valentin Lazea, economistul-sef al BNR. El mai spune ca daca am avea o crestere de 25% pe an a creditului in Romania, in trei ani ar insemna dublarea procentului de 16,4%, ceea ce ne-ar plasa pe media zonei.