Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși nu este declarat, războiul rece pentru asigurarea metalelor critice s-a declanșat. China, care concentrează producția acestor materiale și minereuri, are o poziție dominantă, existând deja sincope de aprovizionare și creșteri mari de prețuri pe acest sector neglijat mult timp de puterile occidentale sau chiar distrus cu inconștiență, cum s-a întâmplat în România. La Bruxelles și la Washington s-au declanșat programe prioritare pentru a reduce dependența de importurile care creează tensiuni economice și geopolitice.
Întreruperea circuitelor de aprovizionare cu diverse materii prime, materiale și componente a arătat cât de sensibilă și firavă este revenirea din criza COVID-19. Haosul de la declanșarea pandemiei, apoi criza semiconductorilor, explozia prețurilor la energie și perturbarea gravă a stabilității generale a prețurilor arată că economiile multor state, inclusiv Uniunea Europeană, sunt vulnerabile și angrenate sistemic în noul război rece deschis între Statele Unite și China pentru supremația mondială. Intensificarea în timp acestui război aduce o provocare suplimentară țărilor occidentale, odată cu programele ambițioase ale tranziției energetice și digitalizării care nu pot fi realizate fără accesul la materii prime esențiale în noile tehnologii ale energeticii verzi.
Schimbare de paradigmă
Lupta împotriva încălzirii globale schimbă paradigma economiei: în următoarele trei decenii urmează înlocuirea consumului de combustibili fosili – cărbune, petrol, gaze naturale – pe care s-a bazat dezvoltarea economică globală de la revoluția industrială, cu metale și materiale incluse în noile tehnologii ale revoluției verzi. Adică, lumea va fi confruntată tot mai accentuat cu renunțarea deliberată la materiile prime care sunt abundente, ieftine și eficiente, care eliberează emisii semnificative de gaze cu efect de seră, la folosirea altor materii prime a căror cerere crește exponențial. Procesul de schimbare a început, dar se află abia „în zorii” noii epoci a balanței de materiale la nivel planetar.
Foamea de metale
„Radiografia” unui automobil electric, așa cum arată acum, include de 6 ori mai multe metale din categoria celor critice decât cele cu motoare termice. Piața metalelor se va reconfigura radical odată cu extinderea energeticii verzi, cu necesar exploziv nu pentru flota de vehicule integral electrice transport, turbine eoliene pe uscat și pe mare, panouri solare, linii electrice extinse pe teritorii noi. Un raport de referință al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) – „Rolul mineralelor critice în tranziția către energia curată” – difuzat în luna mai 2021, prognozează pentru următorii 20 de ani cereri cumulate înzecite de pământuri rare, litiu, grafit, cobalt, nichel. Doar rețelele electrice ar crește consumul de cupru cu 50% și de aluminiu cu 44%. Din această perspectivă se întrevăd tensiuni pe piețele multor materiale strategice, dintre cele catalogate drept critice de evaluările UE. De pildă, nu se pot înlocui pe termen mediu, cu noi tehnologii, metalele de care depind performanțele bateriilor: litiu, cobalt, mangan, nichel, grafit sau siliciul din compunerea semiconductorilor și a bateriilor solare. Mai există și faimoasele pământuri rare – un grup de 17 elemente din tabelul lui Mendeleev – indispensabile tehnologiilor performante din energetică și industria de apărare, care și ele au piața dominată de China, care poate distribui exporturile în funcție de interesele ei strategice.
Lipsa de viziune se plătește scump
Extracția metalelor strategice și a pământurilor rare – operații costisitoare și poluante – a fost deplasată spre locurile planetei unde mâna de lucru era mai ieftină și „murdăria” era departe. Această lipsă de viziune de care beneficiază astăzi economiile emergente, în special China, provine și dintr-o geopolitică a metalelor care este mai concentrată decât a combustibililor fosili. Trei țări extrag 60% din minereul de cupru - Chile, Peru și China; 54% din nichel, Indonezia; Filipine și Rusia, 61% din mangan; cobaltul, 69% în RD Congo.
România: câte ceva din toate!
România a avut o situație privilegiată în ceea ce privește extracția și prelucrarea metaliferă neferoasă și a metalelor rare în perioada industrializării din anii 1965-1989. Atunci au fost create filiere integrate de la extracție la produs finit și industrializare pentru cupru, mangan, titan, aluminiu. Minereurile diverse și zăcămintele erau însă în concentrații mici, apreciate ca sărace. Institutul de cercetări pentru metale neferoase și rare asigura tehnologiile de valorificare pentru aceste resurse. România figurează acum în atlasul UE pentru resurse critice doar cu zăcăminte de grafit. Sunt proiecte în zona Bihor-Sud pentru exploatarea unor zăcăminte de nichel-cobalt, depuse de o companie canadiană.
Trezirea Occidentului
Perspectiva de a fi depășite de China pentru mult timp în domeniile-cheie ale tranziției energetice din cauza lipsei de materii prime a activizat deciziile luate de o serie de țări occidentale. Administrația Trump a declanșat în octombrie 2020 un decret de urgență legat de securitatea națională pentru a sprijini producția de pământuri rare în Statele Unite. Exploatarea globală de pământuri rare, potrivit unui raport al USGS – Agenția federală americană privind mineralele și metalele, se cifrează la 240.000 de tone, din care, peste jumătate, 140.000 tone, în China. Politica de a menține „America First” este continuată de Biden în domeniul suveranității naționale în economie. Programele militare sunt mari consumatoare de asemenea materiale. Nici nu se poate altfel! Un avion militar F-35 încorporează 417 kg pământuri rare, un distrugător din clasa Arleigh Burke – 2,36 de tone, iar un submarin Virginia – 4,17 tone. Uniunea Europeană a revizuit directiva privind vehiculele electrice în decembrie 2020, norma de reciclare pentru metalele din compoziția acestora fiind acum de 65%. Fiind lipsite de resurse și neputând recupera politica greșită de dezangajare programată a mineritului, UE urmărește astfel să depindă mai puțin de importuri. De asemenea, au fost proiectate și susținute câteva gigafabrici de baterii în Europa pentru a asigura inima vehiculelor electrice în proporție cât mai mare pe acest segment dinamic al industriei auto în plină transformare.
Citește pe Antena3.ro
Reducere la motoarele pentru Duster
Pentru a înțelege „mișcarea” la care sunt racordate marile companii, să precizăm că motoarele clasice pentru Duster, vedeta Renault prin marca Dacia, vor fi scoase treptat din fabricație de la uzina din Cleon – Franța, care se specializează pentru motoarele electrice care vor echipa modelul „verde” Renault 5.
