Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FMI nu a fost capabil sa prezica marea criza si nici sa o rezolve. Mai rau, deciziile sale au agravat-o. Cu toate acestea, Fondul conditioneaza in mod nedemocratic tarile care stau la mana sa. Incepand cu Grecia, dar nu numai. Atunci, la ce e bun Fondul Monetar International? Revista L'Espresso a cerut parerea unor experti pentru a raspunde la aceasta intrebare.
Printre principalele indatoriri ale FMI se numara si aceea de a face previziuni asupra economiei mondiale, dar nu a fost capabil sa prezica furtuna privind datoria suverana. Acorda imprumuturi de miliarde, dar este acuzat ca impune conditii atat de restrictive incat goleste de continut suveranitatea tarilor care beneficiaza de ele.
Ar trebui "sa incurajeze cooperarea monetara globala, sa garanteze stabilitatea financiara, sa faciliteze schimburile internationale, sa promoveze ocuparea fortei de munca si o crestere economica durabila si sa reduca saracia din lume". In realitate, insa, sustin expertii, FMI este o institutie in cautare disperata de identitate si misiune.
Daca FMI ar ajunge inculpat intr-un proces ipotetic, rechizitoriul procurorului ar fi inceput in acest fel. Iar expertii chestionati de L'Espresso spun ca ar exista o probabilitate mare a unei sentinte de condamnare, scrie Agerpres.
Potrivit acestora, FMI este o institutie nedemocratica, opaca, prada intereselor unui grup restrans si care, in definitiv, asa cum se prezinta, nu se intelege bine nici la ce serveste.
FMI ar trebui reformat de urgenta
Infiintata la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, institutia care reuneste 187 de tari si gestioneaza sute de miliarde de euro, ar trebui reformata de urgenta. Plecand de la functia sa, dupa cum explica Franco Bruni, profesor de teorie si politica monetara internationala la Universitatea Bocconi: 'De cand a cazut sistemul Bretton Woods, la inceputul anilor '70, FMI este o institutie in cautare de lucru. Deoarece s-a incheiat ceea ce a constituit principala sa functie, gestionarea unei lumi a ratelor de schimb fixe'.
De atunci, spune Bruni, 'a facut de toate: de la reciclarea petrodolarilor la expansiunea activitatilor sale in tari in curs de dezvoltare'', sfarsind prin ''a se calca pe picioare cu Banca Mondiala'', ca urmare a extinderii finantarilor sale in zone care nu au nimic de-a face cu sistemul ratelor de schimb.
Mai mult: 'De-a lungul anilor, a inceput sa judece, prin vizite regulate, sistemele de supraveghere, reglementare si stabilitate financiara ale tarilor care au nevoie de asistenta sa', adauga Bruni. Acest rol s-a intensificat incepand cu primele crize din anii '90, dar a generat confuzie in repartizarea sarcinilor si responsabilitatilor precum si acuzatiile de 'a comisaria'' politica, lucru evident in ultimele luni.
O parte esentiala a unei reforme a FMI ar fi o redefinire a ponderii actionarilor sai. Astazi, SUA singure au o putere de veto mare asupra deciziilor sale, avand in vedere ca detin 17,7% din voturi in Consiliul Guvernatorilor. China, desi detine 45% din datoria externa americana, are doar 4%. Economii in dezvoltare puternica precum Brazilia si India nu depasesc 1,7% si respectiv 2,4%.
'Aceasta este cu siguranta o problema deoarece cantareste negativ asupra legitimitatii FMI: este evident ca repartizarea cotelor reflecta o lume care nu mai exista, iar credibilitatea politicilor sale are de suferit de pe urma acestui lucru', sustine Stefano Fassina, fost economist la FMI in perioada 2000-2005.
"Intreaga masinarie este departe de a fi eficienta si transparenta"
In ceea ce priveste Europa, ponderea este distribuita unor tari individual, cu consecinta ca atunci cand apar dezacorduri, vocea ei conteaza mai putin decat daca ar exista un reprezentant unic. Potrivit economistului Tito Boeri, fost consilier la FMI, 'exista inca in mare masura o abordare occidentala, care ignora greutatea crescanda a tarilor emergente. Daca trebuie recalibrat Fondul cu siguranta in aceasta directie trebuie actionat'.
O alta problema este complexitatea guvernantei FMI, astazi distribuita in interior unui amestec incredibil de organisme. Un Consiliu al Guvernatorilor, cate unul pentru fiecare tara (de obicei ministrul de finante sau seful bancii centrale), caruia ii revine redefinirea ponderii cotelor si admiterea de noi membri. Doua comitete ministeriale care consiliaza guvernatorii. Un Board executiv, ai carui 24 de membri ar trebui sa reprezinte interesele a 187 de tari si sa controleze starea sanatatii lor financiare. Deciziile sunt luate prin consens sau vot formal sub conducerea unui 'director operativ' si a personalului sau. In prezent, sefa FMI este Christine Lagarde, care are un salariu de aproximativ 31.700 de euro pe luna, 551.700 dolari pe an, cu 130.000 mai mult decat predecesorul ei Dominique Strauss-Kahn.
Desi FMI are in interior un Birou Independent de Evaluare, un Birou de Etica si chiar o linie telefonica activa 24 de ore din 24 pentru cei care doresc sa-i divulge defectele, multi sustin ca intreaga masinarie este departe de a fi eficienta si transparenta. 'Este nevoie de o guvernanta interna simplificata, deoarece in acest moment ea este extrem de complicata. Exista ierarhia a doua organisme care se calca pe picioare si sunt pline de hartii. Am vazut cum lucreaza, este imposibil. Este nevoie de un consiliu director profesionist, ales nu pe baza de criterii politice, nu Christine Lagarde, ci bancheri internationali autentici cu o mare capacitate', sustine Bruni.
Nu este doar o problema de birocratie. Sociologul Luciano Gallino, autorul unei carti recente, intitulata 'Finanzcapitalismo', nu are indoieli: 'FMI este o organizatie intrinsec nedemocratica, prin urmare functionarea sa este prin definitie opaca. Probabil ca este transparenta pentru cine se afla in interiorul ei si ii influenteaza deciziile'. De ce nu este democratica? 'Pentru ca Fondul reprezinta in modul cel mai clar structura finantelor internationale cu cerintele ei. Prin urmare, nu numai ca nu are nimic democratic dar a obstructionat in diverse moduri sistemele democratice din multe tari pentru ca reteta sa a fost intotdeauna 'iti imprumut bani cu conditia sa aplici reforme inerent nedemocratice': privatizarea a tot ce se poate privatiza, reducerea pensiilor, reduceri in sistemul sanatatii, scolii publice, reducerea rolului statului', a explicat Gallino.
Problema este ca Fondul 'incorporeaza in fundamentele sale mitologia economica neoliberala si este foarte dificil sa o reformeze: mitologia neoliberala nu se reformeaza. Trebuie realizata reformarea arhitecturii sistemului financiar international si in aceasta reforma s-ar putea gasi si o amplasare diferita a FMI', spune Gallino.
'In urma cu un an, la reuniunea anuala a FMI de la Washington, functionari cu cea mai mare expertiza au sustinut ca panica pentru criza datoriei suverane din Europa este o furtuna intr-un pahar cu apa. FMI a sustinut ca nici chiar dinamica datoriei Greciei nu este o problema grava', a scris fostul economist-sef, Kenneth Rogoff, intr-o interventie pentru cotidianul financiar ''Il Sole 24 Ore''.
Toate acestea sunt semnalele unei pierderi de credibilitate si ale unei capacitati de previziuni care nu exceleaza. Chiar daca, precizeaza Fassina, mai mult decat de lipsa de intelegere in unele cazuri, ar putea fi vorba de o strategie de comunicare clara. Pentru ca 'trebuie sa tii seama ca daca FMI spune ca Grecia falimenteaza, Grecia va falimenta un minut mai tarziu''.
Unele semne pozitive, adauga Fassina, sunt date de faptul ca in ultimii ani Fondul a operat 'corectii de linie semnificative', aceasta si datorita noului sef economic Olivier Blanchard, indepartandu-se de ortodoxie. Si datorita unui studiu, realizat de economistii ai Fondului care contrazic teoriile celor ''care vorbesc de politici de austeritate expansioniste, demonstrand, dimpotriva, ca sunt sunt recesive', spune Fassina.
In opinia economistului Mario Baldassarri, ''este nevoie de o noua guvernanta, un nou G8 care sa treaca la crearea noului Bretton Woods, noului FMI, noii Banci Mondiale'. La acea masa ar trebui sa stea pe picior de egalitate puterile emergente si un reprezentant al 'Statelor Unite ale Europei'. Pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie de raspunsuri politice, 'nu de tehnicitati ale Fondului''.
Citește pe Antena3.ro
