Gazprom a raportat dezastrul secolului

Gazprom a declarat într-un comunicat că exporturile în afara Comunității Statelor Independente (CSI) au totalizat 100,9 miliarde de metri cubi (bcm), comparativ cu 185,1 miliarde în 2021, în condițiile în care a extras 412,6 miliarde de metri cubi de gaze (20% mai puţin decât în 2021). În timp ce exporturile rusești au scăzut, rolul Azerbaidjanul în asigurarea securității energetice a Europei este în creștere, inclusiv pentru România.

Europa a fost anterior principala piață de export a Gazprom, dar livrările au fost reduse drastic din cauza sancțiunilor care au urmat ofensivei Rusiei în Ucraina din 2022. CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a declarat că gigantul rus a crescut constant livrările către China în cursul anului, dar nu a dat detalii despre nivelul cantităților trimise în țara asiatică. „De la 1 ianuarie suntem la un nivel nou de aprovizionare cu gaze către China”, s-a rezumat să spună Miller. Președintele Vladimir Putin a inaugurat recent zăcământul de gaze naturale Kovykta din estul Siberiei, ceea ce va permite Rusiei să mărească exporturile către China. Rusia nu are conducte pentru a transporta gaze din zăcămintele sale din vestul Siberiei și zona Arctică, care au deservit Europa, către China. Dar Rusia și-a intensificat eforturile în urmă cu aproximativ un deceniu pentru a dezvolta noi câmpuri și a construi conducta Power of Siberia pentru a livra pieței chineze în expansiune rapidă. Prima conductă Power of Siberia a intrat în funcțiune și a început să livreze gaze din estul Siberiei către China la sfârșitul anului 2019. Acum, Moscova intenționează să construiască o conductă Power of Siberia 2. La o conferință de săptămâna trecută, Miller a recunoscut că Gazprom a avut un an „foarte, foarte dificil”. El a remarcat o „schimbare totală a piețelor energetice”, determinată de sancțiuni ca răspuns la decizia lui Putin de a trimite trupe în Ucraina. Gazprom reprezintă 11% din producția globală de gaze naturale și are cele mai mari rezerve de gaze din lume.

Cele 27 de state membre UE şi-au redus semnificativ importurile din Rusia, astfel că în prezent gazele ruseşti reprezintă mai puţin de 10% din importurile de gaze ale statelor UE, potrivit datelor Comisiei Europene.

Exporturile prin TAP au crescut în ultimii ani

În timp ce UE face eforturi să elimine dependența sa de gazul rusesc, crește importanța Azerbaidjanului în aprovizionarea țărilor comunitare. Odată cu finalizarea gazoductului TAP (Trans-Adriatic Pipeline) la 31 decembrie 2020, Azerbaidjanul a început furnizarea comercială de gaz către Europa prin Coridorul de Sud de Gaz. În 2021 TAP a transportat 8,1 miliarde de metri cubi de gaz în Europa, în primele zece luni ale anului trecut cantitatea a urcat la 9,3 miliarde de metri cubi și este de așteptat să furnizeze 11,5 pe tot anul 2022, scriu ziariștii de la azernews.az. De asemenea, în 2023, această țară intenționează să furnizeze Europei circa 11 miliarde de metri cubi. Lungimea totală a conductei TAP este de 878 km, din care 550 km trec prin Grecia, 215 km - prin Albania, 105 km - pe sub Marea Adriatică și 8 km - prin Italia. Capacitatea inițială a conductei a fost de aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, existând însă opțiunea de creșterea până la 20 de miliarde de metri cubi. Acţionarii TAP sunt companiile British Petroleum - Marea Britanie (20%), SOCAR - Azerbaidjan (20%), Snam - Italia (20%), Fluxys - Belgia (19%), Enagás - Spania (16%) şi Axpo - Elveția (5%).

România a început să primească gaz azer

La 1 ianuarie, țara noastră a început să primească gaze azere în urma unui acord semnat pe 16 decembrie 2022 între Compania de Petrol de Stat din Azerbaidjan (SOCAR) și Romgaz SA din România, transmite azernews.az. Acordul prevede pomparea planificată a gazelor naturale din punctul de ieșire Komotini din Grecia al Conductei Trans-Adriatice (TAP), filiala europeană a Coridorului de Gaze de Sud, prin interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria (IGB). Acordul privind furnizarea de gaze azere către România prevede pomparea a 300 de milioane de metri cubi de gaze naturale până la 1 aprilie.

Ne-am redus importurile cu 20%

România a importat, în primele zece luni din 2022, o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,828 de milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 20,1% (-459.800 tep) mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de aproape 5,743 de milioane tep, cu 4,4% (262.700 tep) sub cea din primele zece luni din 2021. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru 2022 o producţie de gaze de 7,45 de milioane tep şi importuri de 2,33 de milioane tep, în creştere cu 1,9%, respectiv în scădere cu 19,6%, de la an la an.