Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programele de finanțare pentru antreprenoriat ar trebui să aducă pe piața românească peste 2.000 de noi firme funcționale, până la sfârșitul anului viitor, iar fiecare dintre acestea va avea cel puțin doi angajați. Criteriile de eligibilitate au fost modificate față de programele de finanțare anterioare, astfel încât vor avea acces la bani mai multe categorii de beneficiari, după eliminarea limitelor de vârstă și a altor cerințe restrictive în trecut. Noile fonduri europene pentru programul România Start-up Plus elimină, însă, regiunea București-Ilfov, considerată cea mai dezvoltată, astfel încât se finanțează afacerile care ar putea să rezolve problemele economice în celelalte regiuni.
„România Start-Up Plus” este un nou program prin care se vor putea finanța cel puțin 1.260 de noi firme, tot atâția antreprenori și peste 2.400 de locuri de muncă. Valoarea totală a acestui program este de 105 milioane de euro, din alocarea aferentă Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, având ca obiective stimularea antreprenoriatului și crearea de locuri de muncă. „Programul „România Start-Up Plus” este continuarea programului anterior, România Start-Up, din perioada 2014-2015. Subvențiile care s-au dat celor care au demarat afaceri pe vechiul program au fost de până la 25.000 de euro. Acum este o valoare mult mai mare, de până la 40.000 de euro, acesta fiind plafonul maxim pe care îl poate accesa o persoană care dorește să înceapă o afacere. Celălalt program a fost puțin limitat, pe criterii de vârstă, dar acum, singurul criteriu este ca cei care aplică să aibă peste 24 de ani, pentru că există alte programe dedicate celor cu vârsta până la această limită. Pot fi oameni din toate categoriile”, explică Loredana Manolache, reprezentanta firmei de consultanță pentru accesarea fondurilor europene Loop Operations. Firmele pot fi de toate felurile, de la mici ateliere de creație până la făbricuțe sau stupine cu producție de miere. Practic, nu se face o diferențiere între activități agricole și nonagricole, din mediul urban sau rural, pe criterii de apartenență la grupuri vulnerabile sau cu limită maximă de vârstă, ci se acordă sprijin pentru viitoare afaceri de succes, pe care le-ar putea face orice român, cu un minimum de cofinanțare și cu singura condiție de a avea vârsta peste 24 de ani. Prin „România Start-Up Plus” ar putea să fie finanțate maximum 35 de proiecte, cu circa 36 de firme înființate pe fiecare proiect, adică peste 1.260 de afaceri ar putea fi demarate pe acest tip de proiecte. La acestea se adaugă, tot pentru antreprenoriat, programul Strat-up Nation România, cu 500 de start-up-uri finanțate cu maximum 200.000 de lei, adică circa 44.000 de euro, de la bugetul de stat. Doar prin aceste două programe s-ar putea înființa peste 2.000 de start-up-uri în România, până în 2018.
Cum se poate intra în competiție
În prima fază a acestei modalități de finanțare a noilor afaceri din România vor exista proiecte câștigătoare, iar fiecare proiect va ajuta zeci de antreprenori să deschidă firme. Cei care vor să devină antreprenori trebuie să se înscrie într-un astfel de proiect implementat în regiunea unde viitorii antreprenori își au reședința. Într-o fază ulterioară, viitorii antreprenori parcurg o perioadă de training și susțin un examen avizat de Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC). „Proiectele-mamă” sunt implementate în general de mai mulți parteneri, precum firme de consultanță pentru accesarea fondurilor europene, universități, camerele de comerț și industrie sau consilii județene. „Cei care vor să primească acest sprijin trebuie să parcurgă toate etapele preliminare, adică înscriea în proiect, participarea la cursul de antreprenoriat, cu 40 de ore, să promoveze examenul supervizat de ANC, apoi urmează o altă etapă, în care se aleg cei care vor primi finanțarea. Fiecare trebuie să depună un plan de afaceri care intră în competiție cu toate celelalte, dar să facă și dovada că pot asigura o cofinanțare de 2% din valoarea proiectului, necesară pentru a putea obține finanțarea. Se evaluează planurile și cel puțin 10% din grupul țintă primește finanțarea de maximum 40.000 de euro”, mai explică Loredana Manolache. Sumele care urmează a fi acordate se calcuclează în funcție de nevoile viitoarelor firme, astfel încât, pentru o florărie, de exemplu, finanțarea poate fi jumătate din suma maximă alocată, iar astfel au șanse mai multe firme să primească ajutorul bănesc.
Condiții de funcționare, ușor de respectat
Start-up-urile care se vor înființa cu ajutorul acestor fonduri trebuie să respecte câteva condiții esențiale, dar nicidecum imposibile pentru o firmă nouă. „Firmele trebuie să nu falimenteze sau să nu se închidă timp de trei ani de la finalizarea proiectului, să aibă minimum doi angajați, pe toată durata de implementare a proiectului și cel puțin șase luni de la finalul perioadei de finanțare, iar cifra de afaceri, după finalizarea proiectului, trebuie să fie de minimum 7.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă foarte puțin, deci este ușor de realizat. Orice fel de inițiativă antreprenorială poate fi finanțată prin acest proiect, atât timp cât planul de afaceri este sustenabil și se obține punctaj bun la evaluare. Din experiența celorlalte două proiecte pe care le-am implementat, avem o serie de măsuri pe care le aplicăm, astfel încât să putem garanta succesul acestor afaceri. Aplicăm o grilă de evaluare foarte strictă, pentru că banii se dau înapoi dacă aceste afaceri nu merg. Noi am aplicat chiar punctaj suplimentar la evaluarea planurilor de afaceri, pentru cei care au cofinanțare mai mare decât 2%, pentru că omul este mult mai motivat atunci când investește din banii lui. În perioada de monitorizare, ei trebuie să depună dosarul de docmente, să dovedească faptul că îndeplinesc ce și-au asumat, iar dacă nu pot îndeplini condițiile obligatorii, trebuie să ramburseze integral ajutorul de minimis primit, adică până la 40.000 de euro, ceea ce nu ne dorim”, mai explică expertul.
Citește pe Antena3.ro
Cum vor fi controlate start-up-urile
Banii se dau în tranșe, iar fiecare nou antreprenor este obligat să respecte ceea ce a scris în planul de afaceri, însă nu este o foarte mare strictețe, în privința gestionării capitolelor bugetare. Fiecare își poate construi bugetul așa cum îi este necesar, dar trebuie să raporteze fazele de implementare, către Autoritatea de Management. Angajații pot fi din localitatea în care se înființează firmele sau chiar din alte localități, însă din aceeași regiune. O condiție pusă de Autoritatea de Management este ca sediile firmelor să fie funcționale, adică angajații să lucreze efectiv în acele sedii, iar corectitudinea desfășurării activității poate fi verificată oricând de reprezentanții AM. Altă măsură importantă care se aplică în cazul acestor start-up-uri este legată de reședința antreprenorilor și a angajaților, care pot avea și viză de flotant în localitățile din regiunile considerate eligibile, nu este necesar să fie proprietari sau să aibă reședință permanentă în respectivele localități. Vestea noilor oportunități de a pune bazele unei afaceri, primind atât bani, cât și sprijin financiar, i-a determinat deja pe mulți să se gândească la noi întreprinderi pe care le-ar putea dezvolta.
În așteptarea procedurilor de evaluare
Chiar dacă există o relaxare a criteriilor de eligibilitate și s-au inclus foarte multe categorii de români în acest program de finanțare, totuși proiectele încă rămân în așteptare, de foarte mult timp, ceea ce înseamnă un blocaj atât al absorbției de fonduri europene, cât și al datei la care vor fi demarate noile afaceri. Proiectele s-au depus pe 16 noiembrie 2016 și ar fi trebuit să fie semnate contractele pentru cele câștigătoare până acum, dar s-a oprit întregul proces de acordare a finanțărilor, pentru că se așteaptă încă evaluarea. „Din informațiile pe care le avem noi, încă nu s-au contractat evaluatorii. Proiectele au durata de 36 de luni, astfel încât am putea face un calcul: dacă s-ar evalua proiectele până în aprilie, se vor semna apoi contractele de finanțare, iar câștigătorii proiectelor au la dispoziție șase luni, pentru a aduna grupurile țintă. După această etapă urmează cea de formare, care se întinde pe câteva luni, pentru că sunt sute de oameni care trebuie să participe la aceste programe de formare, în grupe de cel mult 25 de persoane. Trebuie să fie minimum o grupă în fiecare județ din fiecare regiune de implementare”, mai spune consultantul Loredana Manolache. După faza de formare urmează lansarea competiției de planuri de afaceri, apoi perioada de evaluare, astfel încât primul an se va încheia cel mult cu finalizarea evaluării planurilor de afaceri. Abia de anul viitor se va putea primi prima tranșă de bani din ajutorul de minimis. Toate acestea se vor putea întâmpla doar dacă programele de finanțare nu vor fi oprite, din cauza problemelor politice pe care le are acum România.
Avocați plătiți de beneficiarii proiectelor
Cei care s-au gândit că ar putea deveni beneficiarii noului program pentru start-up-uri din fonduri europene trebuie să mai știe că unii dintre beneficiarii proiectelor prin care se acordă ajutorul de minimis le pun la dispoziție avocați care să-i ajute să înființeze firmele și să aibă toate documentele necesare, cerute de AM. Firmele se înființează în cadrul proiectelor, nu anterior. După ce se termină proiectul, iar firmele funcționează fără a mai primi ajutorul de minimis, antreprenorii pot beneficia și de mentorat pentru implementarea planului de afaceri, tocmai pentru că beneficiarii vor să se asigure că nu vor face greșeli, iar banii nu se vor da înapoi. La nivel național sunt bani pentru finanțarea a circa 35 de proiecte și s-au depus peste 300. Concurența este foarte mare, dar se așteaptă rezultatele evaluării.
Obiectivele programului de finanțare
Mecanismul de finanțare pentru „România Start-Up Plus” este următorul: „în momentul semnării contractului cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primește o subvenție în valoare de maximum 24.000 euro, reprezentând prima tranșă de finanțare. A doua tranșă de finanțare, în valoare de maximum 16.000 euro, va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu jumătate din valoarea primei tranșe”, se specifică pe site-ul oficial al fostului minister al Fondurilor Europene. MFE a gândit un sistem de stimulare a start-up-urilor care realizează performanță în vânzări. „Acest mecanism de finanțare, în tranșe, reprezintă un pas către o finanțare mai inteligentă, adaptată realității economice. Sprijinul nu mai este doar un indicator numeric cantitativ, el devine un instrument de impulsionare a antreprenorilor care înregistrează rezultate în faza incipientă a afacerilor lor”, explica Dan Barna, fost secretar de stat în MFE, în guvernul Cioloș. Prin finanțarea proiectelor de antreprenoriat din programul „România Start-Up Plus”, Ministerul Fondurilor Europene a avut în vedere atingerea mai multor obiective foarte importante: crearea a peste 2.000 de locuri de muncă, în peste 1.500 noi întreprinderi mici și mijlocii finanțate, dar și formare în domeniul educației antreprenoriale pentru mai mult de 10.000 de persoane.
Schema pentru start-up-uri poate fi derulată de Autoritățile Publice Locale, Camerele de Comerț, Furnizorii de servicii de Formare Profesională Continuă (FPC), universitățile și ONG-uri, care pot aplica pentru a fi administratori de schemă.
Accesul la finanțare al întreprinderilor din România este printre cele mai reduse din UE. Numai 2% din întreprinderile din România - față de 8%, media europeană - au accesat granturi sau credite subvenționate în 2015, conform sondajului SAFE al Comisiei Europene.
Antreprenorii care au mici fabrici în România vor putea primi ajutoare de la stat de până la 450.000 de lei (100.000 de euro) fiecare, pentru investiții, în noul Program de Microindustrializare 2017, potrivit unei propuneri de procedură de derulare a acestei linii de finantare, emise luni de Ministerul pentru Mediul de Afaceri - Direcția Politici Antreprenoriale. Programul Miroindustrializare ar urma să acorde finanțări în creștere față de anul trecut, când se ofereau până la 55.000 de euro. Bugetul total al schemei de minimis pe anul 2017 va fi de 74.359.000 lei. Statul estimează ca minimum 165 de firme vor putea primi bani în acest program.
