FMI ne arată prăpastia

Nici un stat european nu riscă să intre în faliment, însă există ţări mai vulnerabile, precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România şi altele, unde trebuie implementate politici mai dure, a declarat Dominique Strauss-Kahn, şeful Fondului Mo­netar Internaţional, într-un interviu acordat televiziunii elveţiene TSR.

"Ceea ce este dramatic, şi vorbesc de state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România etc., state în care trebuie redresată situaţia – nu putem continua aşa, deoarece în­cetarea plăţilor este iminentă, prăpastia este chiar în faţă – sunt cele care pătimesc mai mult, sunt cele mai vulnerabile", a afirmat Strauss-Kahn.

România nu se află în pericol de a opri plăţile externe, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ca reacţie la declaraţiile şefului FMI, Do­minique Strauss-Kahn.
"Ieri (miercuri – n.r.) a fost o conferinţă şi am afirmat că nu cred că există un mo­tiv serios să creadă cineva că Ro­mânia ar putea să înceteze plă­ţile externe. Apoi, televiziunile au cântat şi răscântat o declaraţie a şefului FMI că România va înceta iminent plăţile. Eu nu contest valoarea acestei ştiri şi nu aş vrea să fac un caz din ea. Alt­min­teri, dimineaţă m-am ui­tat şi aşa de credibilă a fost ştirea da­tă că leul a început să se aprecize, iar CDS-ul Ro­­mâniei este mai bun decât al Spa­niei", a spus Isărescu, pre­­zent la săr­bătorirea a 15 ani de ac­tivitate a BVB.

Isărescu consideră că România are o mare problemă de educaţie economică şi financiară în maniera în care promovează aceste "bombe", acest tip de ştiri. "Plăţile externe ale României nu sunt făcute de FMI şi cu atât mai puţin nu sunt făcute de directorul Fondului Monetar. Sunt făcute de Guvernul României şi de către Banca Naţională. În calitatea pe care o am de guvernator al BNR afirm cu toată tăria că nu există absolut nici un pericol ca plăţile externe ale României să fie oprite", a continuat guvernatorul băncii centrale.

El a menţionat că a citit cu mare atenţie declaraţiile şefului FMI şi a observat că acesta se referea la pro­blemele unor ţări privind ajustările bugetare, reducerea cheltuielilor bugetare şi la faptul că dacă aceste ajustări bugetare nu se realizează, există pericole să oprească plăţile. "România era şi ea enumerată, dar în orice caz nu în primul rând, mai spre coadă", a explicat Isărescu.

El a spus că nu este de acord cu presupunerea că dacă România nu poate plăti, 1,2 milioane de bugetari va intra în faliment, întrucât acest mod de gândire exclude din start ideea de ajustare. Tot legat de edu­­caţia financiară, Isărescu a spus că a au­zit vehiculată ideea că dacă sta­tul român a ajuns să apeleze la măsuri primitive de reducere cu 25% a sa­la­riilor înseamnă că a intrat la faliment. "Îl rog pe cel care a emis această jude­ca­tă să se gândească cum clarifică mă­surile de majorare cu 75% în doi ani de zile a salariilor, pensiilor, cu 120% a cheltuielilor bugetare. Acelea sunt mai puţin primitive? Avem o ma­re problemă de înţelegere a dis­ci­pli­nei financiare şi a programu­lui fi­nanciar. În definitiv, ce face un român dacă nu mai are bani, dacă şi-a făcut socotelile greşit? Nu trebuie să se restructureze?!", a mai spus el.

La rândul său, premierul Boc nu vede nici un pericol în declaraţiile şefului FMI. "Mesajul avertizează, probabil, că România ar intra într-un derapaj fără ieşire dacă aplică po­litici populiste de majorări salariale şi de pensii, fără acoperire", a apreciat premierul Emil Boc la TVR 1. "Probabil, mesajul şefului Fondului a fost tocmai acesta: «Dacă România va încerca să iasă din criză cu populisme de genul celor dublăm salarii, mărim pensii peste noapte, fără acoperire, să mergem pe programul PSD-ului, care ne aduce un de­ficit de 11% în 2011, în acele condiţii am avea un derapaj fără ieşire al acestei ţări»", a spus Boc. El a men­ţio­nat în­­să că Guvernul a "plecat cu mo­toarele la turaţie maximă" pentru pro­movarea Legii salarizării, Legii pen­siilor şi Legii bugetului pe 2011, pentru a nu intra în incapacitate de plată. "Dacă România face în continuare ceea ce trebuie şi nu are derapaje de la programul pe care l-am stabilit nu va avea probleme să ajungă într-o situaţie de genul celei menţionate de dumneavoastră. Asta înseamnă că trebuie să aprobăm Legea salarizării, Legea pensiilor, Legea bugetului de stat, trei legi importante şi decisive care ne feresc de pericole pe care alte ţări le au în momentul de faţă în UE. Dacă nu vom înţelege că acestea sunt priorităţile ţării şi ale fiecărui român şi vom opta pentru altceva, atunci vom avea probleme. Guvernul a plecat cu toate motoarele la turaţie maximă spre îndeplinirea acestor obiective", a afirmat Emil Boc.


Rostogolirea datoriilor continuă
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, ieri, pe piaţa locală cu 1,3 miliarde euro prin vânzarea de obligaţiuni cu scadenţa la trei ani, peste valoarea programată de un miliard de euro, la un randament mediu de 4,8%. Finanţele trebuie să ramburseze luni, 29 noiembrie, un împrumut de 1,42 miliarde euro, contractat în noiembrie 2009, prin vânzarea de titluri de stat în valută cu scadenţă la un an, la un randament mediu de 4,25% pe an. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat ieri de di­mi­neaţă ca Ministerul Finan­ţelor să amâne pentru săptămâna viitoa­re această licitaţie de titluri de stat în euro, întrucât are sumele necesare rambursării împrumutului în valută scadent luni.
Nici sărăcia nu se împarte egal în România
Ajutorul de şomaj va scădea, pensiile vor fi îngheţate, mai puţini bani pentru investiţii şi salarii, statul va încasa mai puţin din impozitul pe profit, firmele vor face mai puţini bani. Acesta este peisajul financiar pictat pe Guvern pe şevaletul proiectului de buget pe 2011. Dar hei, ce mai contează, atât timp cât vom avea creştere economică de 1,5%?

Indemnizaţia de şomaj va reprezenta anul viitor 375 de lei şi valoarea sa va fi calculată la 75% din indicatorul social de referinţă a cărui valoare este stabilită la 500 de lei, şi nu din salariul minim, care va fi de 670 de lei. La această sumă se va adăuga, ca şi în prezent, între 3% şi 10% din media salariului brut pe ultimele 12 luni, în funcţie de cotizare.

În privinţa pensiilor, acestea vor rămâne îngheţate pe tot anul viitor, ca şi pensia minimă de 350 de lei, care este acordată acum sub forma unei indemnizaţii sociale. De asemenea, nivelul contribuţiilor sociale percepute firmelor şi angajaţilor nu va scădea sub nivelul actual.

Guvernul a majorat însă contribuţia care va fi trecută către fondurile administrate privat de pensii de la 2,5% la 3%. Schimbarea de acum vine după ce România a cerut Comisiei Europene să nu includă în deficit sumele pe care le varsă pentru fondurile administrate privat. Majorarea contribuţiei înseamnă că se vor vira anual în plus circa 300 milioane de euro către administratorii privaţi.

Executivul a mai redus pentru 2011 şi banii care rămân la bugetele locale din TVA de la 17 miliarde de lei la 13,8 miliarde de lei, iar sumele alocate pentru salariile şi contribuţiile din instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, dar şi ajutorul social şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei vor scădea de la 11,5 miliarde de lei la 8,8 miliarde de lei.

De asemenea, Executivul inter­zice autorităţilor locale să mai finanţeze lucrări de investiţii noi şi le va obliga să asigure în prealabil surse de finanţare a proiectelor aflate deja în derulare.

Executivul a hotărât că trebuie să im­pună companiilor de stat să în­gheţe angajările şi să limiteze cheltuieli cu salarii la nivelul din 2010. Totuşi a rămas o portiţă de scăpare, regiile şi companiile care vor înregistra profit anul acesta pot acorda majorări salariale, dar nu mai mult decât inflaţia de 5,3% prognozată pe 2011. Reamintim, câştigul mediu brut anunţat de INS pentru luna august 2010 a fost de 1.846 de lei în Ro­mânia, iar cel net de 1.339 de lei. În schimb, la companiile de stat, un sa­lariat de la Nuclearelectrica ridică lu­nar în medie 7.420 de lei lunar. Şi lista poate continua: Hidroelectrica  – 5.020 lei, Electrica – 4.808 lei, Transelectrica – 4.070 lei, Romgaz – 4.044 lei, CE Turceni – 3.960 lei.

Ca să ne facem o idee şi despre starea companiilor private şi a pulsului economiei, trebuie menţionat că statul se aşteaptă ca anul viitor companiile să o ducă mai rău. Astfel, Guvernul şi-a revizuit în scădere estimările din impozitul pe profit pe 2011, când se aşteaptă să încaseze 9,8 miliarde de lei, comparativ cu 10,7 miliarde de lei din execuţia bugetară pe acest an. Din suma prognozată sunt aşteptaţi 9,5 miliarde de lei de la companii şi 330 milioane de lei de la bănci.

Dar dacă statul se aşteaptă să încaseze doar atât din impozitul pe profit, putem calcula şi cât estimează statul că vor face profit firmele din ţara noastră în total: 61,25 miliarde de lei, ceea ce înseamnă doar 14,2 miliarde de euro.

Proiecţia diferă substanţial faţă de estimările din proiectul elaborat în urmă cu o lună, în care veniturile din impozitul pe profit erau indicate în creştere, la 11,5 miliarde de lei, din care 10,7 miliarde de lei de la agenţii economici şi 776 de milioane de lei de la băncile comerciale.

Sunt aşteptate să crească puternic încasările din accize – 17,3 miliarde de lei, faţă de 16,3 miliarde de lei estimate în urmă cu o lună, şi 15,4 mi­liarde de lei indicate pentru acest an. De asemenea, încasările din TVA sunt estimate în creştere cu 25,4% faţă de 2010, la 46,3 miliarde de lei, în condiţiile în care prognoza efectuată în octombrie indica încasări totale în 2011 de 43,1 miliarde de lei, cu doar cu 16,7% mai mult decât în acest an. (Daniel Ionaşcu)