x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp

0
Autor: Florian Saiu 20 Sep 2021 - 07:30
Găselnița „Uber”: cum poți deveni propriul tău șef și sclavul altuia în același timp
Vezi galeria foto


Era o noapte geroasă de ianuarie, în 2008, și doi americani se aflau la Paris, pe Champs-Élysée, încercând să cheme un taxi. Ningea în rafale, iar traficul era infernal. Aveau mai puțin de o oră să prindă zborul către New York. În timp ce circulația pe Champs-Élysée se bloca și mașinile claxonau, o singură lumină galbenă pâlpâia în depărtare - singurul taxi liber de pe tot bulevardul, pierdut la mai bine de cinci sute de metri depărtare. Nu aveau nici o șansă să ajungă la aeroport. Atunci, unul dintre ei, un bărbat de 34 de ani pe nume Travis Kalanick, a avut o sclipire genială ... Opt ani mai târziu, cei doi învârteau pe degete o avere de 70 de miliarde de dolari.

 

 

„Imaginează-ți! - i-a spus Kalanick prietenului său Garrett Camp - ce-ar fi dacă toate mașinile pe care le vezi ar deveni taxiuri? Dacă nu ar fi o singură licărire galbenă, ci sute de licăriri galbene, toate pregătite să te ducă la aeroport. Ce-ar fi dacă toate persoanele pe care le vezi ar deveni taximetriști?” Kalanick tocmai inventase conceptul Uber. Nu crease doar un simplu serviciu nou de taximetrie. Transformase munca, reinventând ideea de „șef-sclav”. În 2008, lumea se prăbușea și se ridica în același timp. Criza creditelor subprime falimentase economia mondială afundând-o într-o datorie fără precedent, în același timp în care iPhone-ul și dispozitivele mobile „eliberau“ omenirea și economia, dând naștere unui mod de lucru cu totul nou. O placă se ridica, în timp ce cealaltă se scufunda în magmă - remarca jurnalistul de investigații Jacques Peretti în volumul care a  zdruncinat lumea afacerilor: „Înțelegerile care ne-au schimbat lumea (Editura Litera, 2019). În timp ce salariile și creșterea comercială erau blocate asemenea traficului de pe Champs-Élysée - aprecia Peretti -, „Uber” nu doar că i-a dat un ghiont economiei, ci a reinventat viitorul. Cu toții putem fi acum propriii noștri șefi. Șefii-sclavi! Dar să deșirăm firul poveștii, împletind în intriga ei o alta, la fel de spectaculoasă.

 

Airbnb, când foamea bate la ușă

 

Chiar când Kalanick inventa Uber, doi colegi de apartament din San Francisco, pe nume Brian Chesky și Joe Gabbia, se chinuiau să plătească chiria pentru apartamentul lor. Aveau doar două dormitoare, în care dormeau, deci închirierea unei astfel de camere nu era o opțiune. Atunci, lui Chesky i-a venit o idee. „Ce-ar fi să transformăm sufrageria în bed&breakfast (pat&mic-dejun)?” Și-au pus anunțul pentru „Airbed & Breakfast” pe un site dedicat unei conferințe de design care urma să se desfășoare în oraș. Instantaneu au apărut trei clienți. Așa s-a născut Airbnb. „La fel ca Uber, Airbnb a reprezentat o transformare conceptuală în privința semnificației valorii. Uber a redefinit valoarea muncii, Airbnb ți-a spus să-ți reevaluezi spațiul în care locuiești, punând o întrebare profundă: care este adevărata valoare a oricărui spațiu fizic și cum poate fi obținută acea valoare reală? De ce nu poate o casă să fie hotel și invers? În noua lume, totul este volatil, redefinindu-și la nesfârșit rolul și valoarea ce putea fi obținută”, specula Peretti în studiul citat anterior. În 2016, la mai puțin de opt ani după ce Chesky și Gabbia au pregătit o saltea gonflabilă în sufrageria lor și au inventat Airbnb, valoarea companiei se ridica la 30 de miliarde de dolari. Uber valora 70 de miliarde de dolari. Dar valoarea potențială a ambelor companii depășește cu mult aceste sume. Capitalul de pornire al companiei Uber le-a permis celor doi amici să se lanseze pe piață în San Francisco. După doar un an însă, compania semnase contracte cu Google Ventures, Toyota și cu cel mai important motor de căutare chinez, Baidu.

 

TaskRabbit și alți demoni

 

Airbnb a cunoscut o ascensiune la fel de fulminantă, cumpărând competitori străini, precum compania germană rivală Accoleo, și deschizând, în 24 de luni, sedii în numeroase orașe, de la Moscova până la Sao Paolo. „Obiectul acestei extinderi globale incredibile l-au constituit taxiurile și apartamentele - observa Peretti. Adevărata revoluție va începe când se va aplica oricărui tip de serviciu. Airbnb a făcut cu patru pereți ce-a făcut Uber cu patru roți, dar pun acum o întrebare mai importantă oamenilor: care este valoarea ce se poate obține din orice facem? Unde este panta descendentă a vieții tale ce poate fi valorificată financiar?” Răspunsurile au venit tot dinspre jurnalistul BBC: „Ambele modele de afaceri ne provoacă să găsim ceva ce nu poate fi transformat într-un bun de vânzare. Un tsunami de aplicații mobile face deja același lucru - nu cu mașina ta sau cu apartamentul tău, ci cu timpul tău. Îți iau cele cincisprezece minute libere pe care le ai pentru prânz. TaskRabbit corelează forța de muncă disponibilă cu cererea locală de persoane dispuse să plimbe câinele, să livreze pizza sau să stea la coadă pentru un nou iPhone”. În continuare: „Poți să te întorci la birou pe la ora 2, înainte ca șeful tău să-și dea seama măcar că ai lipsit. Dar tu ești propriul tău șef, prin urmare, ce contează? Cine este șeful până la urmă? Superiorul tău de la birou îți trasează sarcini doar de la 9 la 5. Să spunem că ai nevoie de cineva care să-ți ia rufele curate de la spălătorie în seara asta. Te înscrii pe un site pentru servicii cerute și oferite pe oră și șeful tău, care vrea să câștige niște bani în plus, acceptă această ofertă. Atunci, tu devii șeful lui sau al ei timp de o oră”. Nu mai există șefi - există doar armata de șefi-sclavi și segmente de timp în care toate titlurile funcțiilor pe care le ocupăm se schimbă permanent. Un singur lucru e sigur în această nouă lume - tu ești șeful tău, pentru că suntem cu toții corporații alcătuite dintr-o singură persoană. Oare?

 

Cine-i prostul?

 

„Microjobul” este unul dintre cuvintele la modă, în stil Silicon Valley, care maschează un adevăr mai prozaic și mai deprimant. A transforma pe toată lumea în șefi-sclavi cu o „flexibilitate” infinită înseamnă a transforma pe toată lumea în ființe infinit exploatabile. Angajați care doreau drepturi salariale elementare au depus plângeri în instanță împotriva companiilor Uber și Deliveroo. Numai că aceste persoane nu sunt angajați, ci liber-profesioniști. Compania Uber își vede șoferii drept șefi, cu tot ceea ce presupune acest lucru. „E o idee cu adevărat genială“, recunoștea un șofer Uber în cadrul unei anchete BBC întreprinse de Jacques Peretti. „Ei nu dețin altceva decât aplicația. Eu cumpăr mașina, plătesc totul: dacă nu muncesc, pierd bani. Și ei iau 20% din tot ce câștig eu. Cine e prostul?” În 2017, fondatorul Uber Travis Kalanick a folosit serviciile unei alte mașini Uber. Nu pe Champs-Élysée, ci la San Francisco, înțepenit pe locul din spate între două femei, jucându-se distrat cu telefonul și mișcându-se pe ritmul muzicii formației Daft Punk, care se auzea la radio. Când călătoria s-a încheiat, șoferul l-a confruntat pe Kalanick. „Sunt falit din cauza ta”, a șarjat Fawzi Kamel. „Aiurea!”, a răspuns Kalanick. „Ridici standardele și scazi prețurile”, a continuat, frustrat, Kamel. „Oamenii nu mai au încredere în tine. Eu am pierdut 97.000 de dolari din cauza ta. Schimbi tot timpul câte ceva”. Problema lui Kamel - evidenția Peretti - era faptul că șoferilor care lucrează pentru Uber Black li se cere să conducă modele recente de mașini de lux, câștigând astfel mai mult, dar concurând cu cursele UberX mai ieftine. Kamel ar fi cumpărat sau ar fi închiriat o mașină pe baza estimării venitului care avea să acopere acest cost, numai că Uber a redus tarifele și a crescut comisionul.

 

Ce înseamnă economia de tip sharing?

 

Finalul acestei istorioare? Kalanick butona calm telefonul în timp ce Kamel bătea câmpii despre problemele lui. Apoi, Kalanick a dat replica ucigătoare: „Unora nu le place să-și asume responsabilitatea pentru propriile porcării. Dau vina pe alții pentru tot ce se întâmplă în viața lor”. A ieșit din mașină și i-a urat lui Kamel „Baftă”. Acolo, în acea mașină - concluziona Peretti -, sunt cele două perspective rivale ale noului capitalism: aceea de a fi sclav sau aceea de a fi șef-sclav. Lumea șefilor-sclavi, economia de tip sharing, reprezintă cea mai mare transformare petrecută în viețile noastre profesionale de la Revoluția Industrială încoace”. În 1998, cu zece ani înainte să se agite pe Champs-Élysée încercând să cheme un taxi, Travis Kalanick se retrăsese de la UCLA ca să creeze un serviciu peer-to-peer de schimb de fișiere, ca site-ul Napster pentru descărcarea melodiilor mp3. Serviciul se numea Scour și, ca și Napster, Scour a fost distrus de industria muzicală. Metallica și Dr Dre l-au dat în judecată pe Shawn Fanning, care a creat Napster, pentru încălcarea drepturilor de autor, împiedicând site-ul să mai funcționeze. Kalanick s-a văzut și el târât într-un proces intentat de industria americană a filmului, Recording Association of America și Music Publishers Association. Scour era terminat. Ideea peer-to-peer părea distrusă pentru totdeauna. Napster și Scour încercaseră să fure din buzunarul celor mai puternice companii de divertisment din lume. „Dar puseseră bazele unei noi idei - una pe care Kalanick avea să o readucă la viață opt ani mai târziu, când s-a văzut stând pe un trotuar din Paris în zăpadă. Era vorba tot despre schimbul peer-to-peer, dar cu o diferență - sesiza Peretti. În loc de muzică, se împărțeau angajați. Prin serviciul peer-to-peer, participanții sunt deopotrivă furnizori și consumatori, în același timp. Nu există o relație unilaterală client-furnizor. E un sistem de cooperare în care participanții contribuie venind și plecând”.

 

În capcană

 

În lumea utopică a vânzărilor de nimicuri din cadrul economiei de tip „sharing”, nimeni dintre noi nu mai are un singur loc de muncă, deoarece cu toții ne luăm 30 sau 300 de locuri de muncă, oricând avem chef. Singura constantă este aceea că suntem propriii șefi. Cei care privesc cu optimism economia de tip „sharing” - mai reliefa Jacques Peretti - numesc această egalitate a pieței libere „dot.communism”. Teoretic, „dot. communism”-ul subminează pe oricine încearcă să fie un șef autoritar, pentru că îi permite individului să aleagă când și cum să muncească. Cererile nesfârșite pentru diferite servicii înseamnă că munca va deveni infinit de diversă, de variată. Putem să confruntăm orice angajator rău, pentru că angajatorii nu au monopol asupra ocupării forței de muncă. Distruge structurile ierarhice multiplicând egalitarismul rețelelor sociale. Există, însă, și o viziune mai puțin optimistă. Din nou Peretti: „Să îl luăm ca exemplu pe Fawzi Kamel în mașina sa Uber. Teoretic, el are ocazia să meargă și să lucreze pentru oricine, așa cum îi sugera Kalanick. În realitate însă, el este legat de Uber pentru că Uber deține practic monopolul asupra serviciilor de taximetrie din San Francisco. S-ar putea face șef-sclav la un alt loc de muncă prost plătit, dar a investit în această mașină și trebuie să acopere costul. E prins în capcană”.

 

Contractele de muncă ștampilate cu expresia liber-profesionist cresc exponențial - de la 34% din forța de muncă americană în 2017, la peste 50% în 2020. Aceasta înseamnă o creștere de 16% a oamenilor care se transformă în șefi-sclavi, în numai trei ani

 

Uber nu doar că i-a dat un ghiont economiei, ci a reinventat viitorul. Cu toții putem fi acum propriii noștri șefi. Șefii-sclavi!”, Jacques Peretti, jurnalist BBC

 

E o idee cu adevărat genială. Ei nu dețin altceva decât aplicația. Eu cumpăr mașina, plătesc totul și, dacă nu muncesc, pierd bani. Și ei iau 20% din tot ce câștig eu. Cine e prostul?”, șofer Uber

 

Citeşte mai multe despre:   uber

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Un nou semnal de alarmă pentru investitorii în criptomonede: Bitcoin scade

Un nou semnal de alarmă pentru investitorii în criptomonede: Bitcoin scade
În urmă cu o săptămână, bitcoin a urcat la un nou maxim istoric de aproape 67.000 de dolari. Însă între timp, investitorii au renunţat la cea mai valoroasă criptomonedă din lume în favoarea unui nou activ di...

Prețul gigacaloriei EXPLODEAZĂ. Scumpiri exagerate ale agentului termic

Prețul gigacaloriei EXPLODEAZĂ. Scumpiri exagerate ale agentului termic
ANRE a aprobat creșterea prețului gigacaloriei la toate CET-urile. Cele mai mari scumpiri sunt la Arad, Oradea și Bârlad.  La polul opus de află Craiova și Govora. Decizia ANRE vine în contextul în...

Liber la PNRR. România dispune de 3,7 miliarde de euro

Liber la PNRR. România dispune de 3,7 miliarde de euro
PNRR-ul României a primit, joi, în avizul favorabil al Consiliului European. Ministrul interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu, spune că România poate cere avansul de 3,7 miliarde de euro. „Planul Național de...

ASF: O nouă funcționalitate a portalului de autorizări

ASF: O nouă funcționalitate a portalului de autorizări
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a finalizat etapa a doua a implementării portalului de autorizări, un instrument online care facilitează procesul de autorizare pe piața financiară non-bancară....

57% dintre români preferă să cumpere haine și încălțăminte din magazine

57% dintre români preferă să cumpere haine și încălțăminte din magazine
Circa 57% dintre români au achiziționat haine, încălțăminte și accesorii din magazine în luna septembrie 2021, arată un studiu MKOR Consulting. Doar 21% au cumpărat și din magazine și online.  ...

Cum afli câți bani ai strâns în contul tău de pensie administrată privat

Cum afli câți bani ai strâns în contul tău de pensie administrată privat
Fondurile care fac parte din sistemul de pensii administrate privat, cunoscut sub denumirea de Pilonul II de pensii, administrează banii a 7,7 milioane de persoane. Aici se duc 3,75% (în prezent) din contribuțiile la...

România, în echipă cu Franța, joacă „meciul nuclear”

România, în echipă cu Franța, joacă „meciul nuclear”
Programul României de dezvoltare a energiei nucleare este legat și de politica Uniunii Europene în domeniul energiei, fiind condiționat de amplul pachet de politici pentru schimbările climatice. Includerea energiei...

Piața autohtonă de jocuri video a crescut cu peste 19% în 2021. La ce valoare a ajuns

Piața autohtonă de jocuri video a crescut cu peste 19% în 2021. La ce valoare a ajuns
Cifra de afaceri în industria jocurilor video din România a ajuns în 2020 la 218 milioane de dolari, în creștere cu 19,15 față de anul anterior, potrivit datelor  Romanian Game Developers Association...

Record ABSOLUT al României. Devansează Rusia la exportul de grâu și vinde celui mai mare importator mondial

Record ABSOLUT al României. Devansează Rusia la exportul de grâu și vinde celui mai mare importator mondial
Condițiile meteo nefavorabile din diverse părți ale lumii a dus la creșterea masivă a cererii de grâu, informează Bloomberg. Rusia este afectată de taxele mari la export, iar America de Nord suferă din cauza...

Un aeroport românesc a fost desemnat cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri

Un aeroport românesc a fost desemnat cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri
Aeroportul Internațional din Cluj a fost desemnat cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri. „Aeroportul Internațional Cluj a fost desemnat în premieră, cel mai bun aeroport din...

Certificatul verde la locul de muncă a fost respins de Senat

Certificatul verde la locul de muncă a fost respins de Senat
Certificatul verde pentru accesul la locul de muncă a fost respins în Senat.  Inițial, legea a trecut la limită după votul din sala Senatului, dar după centralizarea votului telefonic a fost...

Comisia Europeană a aprobat acordarea a 358 de milioane de euro pentru IMM-urile românești

Comisia Europeană a aprobat acordarea a 358 de milioane de euro pentru IMM-urile românești
Executivul comunitar a aprobat o schemă de ajutor de 358 milioane de euro pentru sprijinirea IMM-urilor românești, transmite Comisia Europeană.  Sprijinul de stat va fi sub formă de subvenții directe...

Vești BUNE pentru consumatori. Parlamentul a adoptat legea pentru compensarea facturilor la energie

Vești BUNE pentru consumatori. Parlamentul a adoptat legea pentru compensarea facturilor la energie
Parlamentarii au votat Legea pentru aprobarea OUG care stabilește scheme de compensare pentru consumul de gaze și energie electrică. Au fost 285 de voturi pentru din 287 prezenți. Proiectul a fost...

Vești BUNE despre Programul Rabla Clasic 2021 pentru persoane fizice

Vești BUNE despre Programul Rabla Clasic 2021 pentru persoane fizice
Programul Rabla Clasic 2021 pentru persoanele fizice ar putea fi suplimentat dacă vor fi găsite resurse financiare de către Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu. În prezent, bugetul este...

S-a deschis cel mai mare târg agricol din România. Participă 130 de firme din 12 țări

S-a deschis cel mai mare târg agricol din România. Participă 130 de firme din 12 țări
Târgul internațional de produse și echipamente agricole INDAGRA 2021 se deschide, astăzi, la Romexpo. Acesta se va desfășura până pe 31 octombrie. Produse şi echipamente în domeniul agriculturii,...
Serviciul de email marketing furnizat de