Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. “În ultimul raport al Comisiei Europene, publicat anul trecut, în august, România s-a situat între primele zece state cu cele mai mari lacune în privinţa aplicării unui management corect al deşeurilor. Problema cea mai mare o constituie gropile de gunoi care infestează localităţile, la fel şi câmpurile «semănate» cu PET-uri, ambalaje şi cartoane. În ultimii ani nu s-a făcut nimic pentru a schimba această realitate gravă. Când vine vorba de gestionarea deşeurilor ne confruntăm cu trei probleme: banii, orientarea şi filosofia”, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Elena Dumitru, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Aceasta a mai spus că în România una dintre cele mai mari provocări o reprezintă gestionare deşeurilor, o problemă care ţine de sănătatea oamenilor, a comunităţilor şi de protejarea mediului. Potrivit secretarului de stat, la sfârşitul lunii aprilie, Ministerul Mediului va lansa un nou proiect de colectare a deşeurilor electronice şi electrice la nivel naţional, astfel încât, pe baza unui calendar bine stabilit, ţinta de colectare să crească de la 1,5 kg/cap locuitor, cât este în prezent, şi să se apropie de media europeană, de 4 kg/cap locuitor. Conform unui raport global realizat de Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), în colaborare cu Zero Waste România (ZWR), dat publicităţii spre finele lunii ianuarie 2013, România reciclează, la ora actuală, 1% din deşeurile menajere şi asimilabile, în timp ce capacitatea fabricilor de ciment în ceea ce priveşte incinerarea deşeurilor este de circa 10%.
Strategie nouă
Autorităţile vor realiza o nouă strategie privind gestionarea deşeurilor în România, care prevede cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe producţie şi consum la un model bazat pe prevenirea generării deşeurilor şi utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naţionale. Prima strategie naţională de gestionare a deşeurilor (SNGD) a fost aprobată în anul 2004 pentru perioada 2003-2013, cu trei ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Noua Strategie acoperă perioada de până în anul 2020, realizându-se astfel decuplarea acesteia de Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD).
Mediul, poluat prin arderea deşeurilor
Deşi România are grave probleme în ceea ce priveşte gestionarea propriilor deşeuri, anul trecut a importat deşeuri din Tanzania, Zimbabwe, Guatemala, Uganda sau Mozambic. Dacă în 2011, 40 de state ne-au trimis o cantitate de aproape 850.000 tone de deşeuri, anul trecut cantitatea de deşeuri ajunsă pe teritoriul României a atins cota de 2,23 milioane tone. Deşeurile au intrat în ţară cu acordul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Cu toate acestea, România a rămas principala destinaţie pentru deşeurile italienilor. La începutul lunii ianuarie, mirosul înţepător al deşeurilor i-a făcut pe inspectorii Corpului de Control al Ministerului Mediului să solicite ajutorul Gărzii Naţionale de Mediu şi Agenţiei Naţioanle pentru Protecţia Mediului (ANPM) pentru a-i lua urma. Pe 8 ianuarie, mirosul i-a condus până în danele 19 şi 20 ale Portului Medgidia. Nu mică le-a fost mirarea când au văzut tonele de deşeuri importate din Italia pentru a fi folosite pe post de combustibil în procesul de fabricare a cimentului de către gigantul francez Lafarge Ciment. Metoda utilizării deşeurile pe post de combustibil alternativ în fabricile de ciment a luat amploare în România. Fabrica de ciment de la Fieni a înghiţit şi ea zeci de mii de tone de deşeuri. În procesul de fabricaţie a cimentului de la Fieni se ard deşeuri petroliere, rumeguş impregnat cu deşeuri petroliere, deşeuri cu conţinut de ţiţei şi şlamuri de rezervoare, dar şi deşeuri lichide combustibile cu conţinut de substanţe periculoase. Carpatcement a fost primul producător de ciment din România care a folosit în procesele de producţie combustibili alternativi, pe bază de deşeuri, începând cu 2004, la fabrica de ciment din Deva.
