Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit ultimei variante a proiectului privind această strategie, în afara granițelor țării trăiesc peste patru milioane de români, noi având cea de-a treia cea mai mare diasporă din zona OECD, după China și India, conform datelor din 2020 ale organizației Mondiale a Migrației. Potrivit însă Ministerului Afacerilor Externe, în diaspora erau anul trecut 5,7 milioane de români, dar și această cifră era pusă sub semnul întrebării la sfârșitul lui 2022 chiar de Florin Cârciu, secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. El susținea că mulți dintre cei care au plecat nu se regăsesc în bazele de date ale statelor unde au emigrat. Conform cifrelor oferite de Raportul ONU asupra migrației, în perioada 2009 - 2019, România a pierdut aproape 5% din totalul populației, fiind în primele douăzeci de state cu cele mai mari schimbări la nivel de populație din Europa. La nivel mondial, România ocupă locul 17 într-un clasament al statelor de origine pentru emigrație. Persoanele care aleg să emigreze sunt în principiu tinere, iar motivele plecării variază de la căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, condiții de viață mai bune, până la dorința de a efectua studii de lungă durată în afara țării.
La sfârșitul anului 2021, după domiciliu sau reședința din străinătate, cei mai mulți români trăiau în Italia (1,38 de milioane), Spania (1,08 milioane) și Marea Britanie (949.000).
Platformă digitală și centre comunitare
Pentru sprijinirea diasporei, Guvernul își propune dezvoltarea unei platforme digitale prin intermediul căreia să ofere materiale didactice suport pentru învățarea limbii române, să răspundă la probleme legate de legislația specifică statelor în care trăiesc comunități de români, să prezinte oferte de locuri de muncă etc. O altă intenție a Executivului este de a înființa centre comunitare în statele/regiunile în care trăiesc români. Ele ar urma să aibă personal angajat de către statul român și se vor aloca resurse financiare și materiale pentru a deservi, proteja și consolida comunitățile românești din străinătate.
Guvernul vrea să sprijine presa
Pentru păstrarea entității naționale, mai ales în țările din imediata vecinătate a României (Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria), presa este văzută în proiectul noii strategii ca un mijloc eficient de păstrare a legăturilor atât între membrii diasporei, cât și dintre aceștia și România. În aceste condiții, Executivul propune:
• susținerea financiară a publicațiilor de limbă română din afara granițelor;
• susținerea publicațiilor românești care doresc să facă tranziția spre digitalizare;
• oferirea de cursuri de formare/specializare pentru tinerii jurnaliști români din afara granițelor în parteneriat cu posturile media naționale de stat și private;
• atragerea entităților media din diaspora într-un parteneriat cu posturile naționale de radio și televiziune;
• atragerea jurnaliștilor români din diaspora în campanii ce prevăd combaterea dezinformării controlate (fenomenului fake news, respectiv deep fake);
• dezvoltarea unor parteneriate cu asociații jurnalistice profesionale în cadrul cărora să fie elaborate ghiduri deontologice.
Diaspora, un mare investitor
Diaspora este extrem de importantă pentru economia românească, prin prisma banilor pe care aceasta îi trimite acasă. Potrivit ultimelor date disponibile, în 2021 românii plecați la muncă afară au trimis în țară 5,6 miliarde de euro. Cei mai mulți au venit din Germania, 1,27 de miliarde de euro, conform datelor BNR. Pe locurile următoare au fost Marea Britanie, cu 1,18 miliarde, Italia, cu 857 de milioane, și Spania, cu 412 milioane de euro. Vârful remiterilor personale s-a atins în 2008, ele fiind atunci de 6,3 miliarde de euro.
Ce a urmărit studiul
Scopul studiului care a stat la baza strategiei a fost de a se colecta date statistice din surse administrative publice, de a se realiza un sondaj de opinie şi de organizare a unor focus grupuri. Colectarea acestor date a vizat caracteristicile socio-demografice ale mobilităţii internaţionale a românilor pe termen scurt, mediu şi lung, precum și tendinţele fenomenului de migraţie. De asemenea, sondajul de opinie urma să ofere o imagine asupra factorilor care determină migrația, dar și asupra factorilor care ar putea determina întoarcerea acasă a celor plecați. Pe de altă parte, s-a dorit identificarea măsurilor prin care statul român poate interveni pentru menţinerea identităţii lingvistice, culturale, spirituale, precum și a riscurilor şi vulnerabilităţilor semnalate în cadrul comunităţilor de români din diaspora.
